219 persoane şi-au pierdut viaţa într-un accident de avion pe teritoriul României! Senzaţional! Hexi Pharma a jucat un rol în această dramă!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
hexi

Aceast titlu aiuritor, demn de un tabloid, nu l-aţi văzut pe burtierele îngălbenite ale televiziunilor pentru că doar jumătate din el spune adevărul – iar contextul dramei este fals. Şi totuşi, – în fiecare zi, peste 200 de persoane îşi pierd viaţa doar pentru că locuiesc în această ţară, doar pentru că infecţiile pe care le dobândesc în spitale, unde se internează pentru cu totul alte motive, omoară.

Să facem un pic de aritmetică. În România se externează, în fiecare an, aproape 4 milioane de pacienţi (este drept, unii trecând pe la secţia de anatomie patologică). Infecţiile nosocomiale au o incidenţă medie în Uniunea Europeană situată între 5,1% şi 7% (în funcţie de sursa citată). La noi se raportează 0,2%, adică nu se raportează deloc, aşa că ne vom folosi tot de o estimare – eu propun 10%, pentru că o medie are şi valori minime şi valori maxime, iar nimic din sistemul nostru sanitar nu justifică optimismul (biocidele falsificate de Hexi Pharma fiind doar vârful icebergului). Deci 10% x 4 milioane înseamnă 400.000 de români infectaţi în spitale cu boli pe care anterior internării nu le aveau, ceea ce înseamnă că în fiecare zi 1095 de pacienţi se îmbolnăvesc cu bacterii extrem de rezistente, învăţate să se apere de antibiotice şi dezinfectante, în mediul ostil din unităţile sanitare. Estimând că doar 20% dintre cei infectaţi mor (în realitate, cifrele desprinse din studiile de specialitate arată ca incidenţa infecţiilor cu potenţial letal, cum ar fi septicemia sau bronhopneumonia, se apropie de 50%), rezultă că în fiecare zi, în România, 219 de persoane îşi pierd viaţa în mod nejustificat, adică 80.000 pe an!

Unii dintre aceştia sunt copii şi ar fi avut o viaţă de trăit, alţii sunt persoane în vârstă, cărora le-au fost răpite doar luni sau poate ani din viaţă. Diferenţa esenţială între România şi celelalte ţări membre ale UE este că cei care se infectează nu sunt declaraţi, nu există scriptic şi drept urmare nici nu pot fi trataţi ca atare, iar spitalizarea lor impune utilizarea de antibiotice şi alte medicamente extrem de scumpe, saloane izolate, personal de îngrijire exclusiv şi multe, foarte multe zile de internare, de ordinul lunilor!!!! De aceea, în România prioritatea numărul unu este ca infectatul să lase patul gol, cât mai repede posibil, oricum! Majoritatea lor mor acasă, la rugăminţile, implorările, ameninţările şi chiar abuzul medicilor pentru a fi externaţi, pentru a nu le agrava statisticile!

Un avion cu 219 de suflete la bord, prăbuşit în România este o ştire. 365 de avioane prăbuşite, unul după altul în fiecare zi, nu mai este o ştire, este un act de normalitate la care nu mai rezonează nimeni, nici măcar ministrul sănătăţii, darămite presa sau noi, actuali prezenţi sau viitori pacienţi.

Am ascultat ieri, în direct, comunicatul privind dovezile de falsificare a produselor dezinfectante comercializate de Hexi.

Două întrebări nu-mi dau pace.

Toată lumea s-a repezit pe aceşti îngeri ai morţii, păstoriţi de un ins numit Condrea, despre care pur şi simplu nu înţeleg de ce nu este deja arestat, lăsat fiind să-şi pună ordine în afaceri şi să-şi ascundă urmele, atât cât şi le poate ascunde. Acest individ este un ucigaş în serie, unul din cei mai atroce ucigaşi din istoria lumii şi totuşi el se plimba încă liber printre noi. Ce fel de ţară este aceasta? Ce sistem judiciar avem?

A doua întrebare este cum de a fost posibil să se ajungă aici? Hexi Pharma ar fi putut să vândă şi apă sfinţită, însă buclele de control din spitale ar fi trebuit să scoată la suprafaţă escrocheria imediat. Aceste siguranţe împotriva infecţiilor au fost extirpate, anulate prin larga complicitate a administratorilor spitalelor, a celor din Ministerul Sănătăţii şi a unităţilor subordonate. Iată cum ar fi trebuit, conform legii, să se desfăşoare lucrurile în mod normal. Periodic, de câteva ori la fiecare 7 zile, epidemiologul spitalului ar fi trebuit să recolteze, inopinat şi aleator, probe de pe suprafeţele expuse frecvent contaminării cu bacterii. Sub presiunea managerului şi a şefilor de secţie, care ar fi fost concediaţi conform legii, dacă aceste infecţii ar fi fost relevate, controlul se face doar o dată la 3 luni, după anunţarea prealabilă a personalului şi după ce zonele se sterilizează cu artileria grea, care nu poate fi folosită zilnic, cu formol, ultraviolete etc. În condiţii normale, epidemiologul ar fi reinstruit personalul să respecte măsurile de dezinfecţie şi curăţenie şi ar fi repetat proba. Şi încă o dată şi încă o dată. Iar dacă probele s-ar fi menţinut pozitive, concluzia nu ar fi putut să fie decât una – avem o problemă cu un anumit dezinfectant. Şefu', vă rog, pentru binele bolnavilor şi al personalului, nu-l mai cumpăraţi indiferent ce...!” Ei da, nu aveam nevoie de niciun test de concentraţie, şi aşa imposibil de făcut! Hexi Pharma ar fi rămas fară clienţi de la sine!

Dar România nu este o ţară normală şi de aceea nici spitalele noastre nu sunt. Stacheta a fost lăsată jos, din ce în ce mai jos, nici Direcţiile de sănătate şi Inspectoratele nu mai fac controale, atât directorii acestor instituţii cât şi cei ai spitalelor îşi iau lumina din acelaşi loc, îşi trag puterea din acelaşi partid, oricare ar fi el, la conducerea ţarii sau local, iar ministrului sănătăţii nu îi revine decât sarcina de a fi magicianul suprem, omul sistemului, care să tragă valul peste ochii întregii populaţii!

Am tras nenumărate semnale de alarmă privind infecţiile nosocomiale, inclusiv pe acest blog. Mă lovesc ca de un zid, nimeni nu vrea să mişte un pai. Este greu de înţeles de ce oamenii de rând, jurnaliştii, politicienii şi chiar medicii refuză să ia atitudine împotriva acestei atrocităţi abominabile care se întâmplă în România!!? Acum, premierul Cioloş, inspirat denumit de un ziarist primul ministru al Sănătăţii care se comportă ca un pacient, a dat un semn că vrea să se aplece asupra acestui subiect şi să îl rezolve. Îl conjur să nu părăsească interimatul la sănătate până ce legislaţia corectoare nu va fi fost emisă. Ar rămâne cel mai luminos premier pe care l-a avut România, indiferent de performanţele pozitive sau negative din alte domenii! Altfel va lăsa un sistem închistat în cutume, frici, complicităţi şi ierarhii, să se vindece singur! Ei bine, sistemul se conservă, nu se auto-atacă.

Avem peste 20 de legi care favorizează bacteriile din România şi nu cetăţenii, legi şi ordine de ministru care anulează măsurile de protecţie, care împing la minciună şi fraudă. Ele trebuie modificate toate în acelaşi timp, necesită viziune, determinare şi mai ales finanţare. Cioloş este singurul personaj care are toate pârghiile schimbării în mână. Nici un alt ministru al Sănătăţii nu poate să dea ordine directorilor de spitale, adevăraţii seniori ai sănătăţii, profesorilor universitari, ministrului de finanţe etc.

De aceea, având în vedere declararea sănătăţii ca prioritatea numărul unu a acestui guvern, menţineţi domnule premier mandatul interimar la Sănătate 45 de zile şi înfigeţi un ţăruş de neînlăturat în inima acestui sistem, care face din infecţiile intraspitaliceşti o normalitate. Şi astăzi vor pieri din cauze administrative 219 suflete şi nimeni nu vrea să vadă acest lucru!

P.S.: Din raţiuni de spaţiu, am postat pe site-ul meu atât o diagramă care arată cauzele infecţiilor nosocomiale din România, cât şi o enumerare a actelor normative care necesită schimbări. Am transmis o analiză un pic mai detaliată şi Guvernului. Deşi am fost inclus (nu am idee cine a făcut propunerea) într-un grup de lucru, public această listă de frica posibilităţii ca lucrurile, deşi pornite să se împotmolească, iar fereastra de oportunitate pentru schimbare să se închidă, tot atât de brusc cum s-a şi deschis.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite