135 de tâlhari, 47 de violatori şi 33 de criminali au fost eliberaţi în ziua intrării în vigoare a Legii recursului compensatoriu

Din cei 529 de deţinuţi eliberaţi în prima zi în care Legea privind recursul compensatoriu a intrat în vigoare 184 au fost condamnaţi pentru furt, 135 pentru tâlhărie, 47 pentru viol şi 33 pentru omor, dintre care şase au fost condamnaţi pentru omor deosebit de grav, se arată într-un răspuns al ANP la o solicitare HotNews.ro.

Cei mai mulţi, adică 80 din cei 529 de deţinuţi care au fost eliberaţi pe 19 octombrie, în prima zi de la intrarea în vigoare a Legii privind recursul compensatoriu, erau încarceraţi la Penitenciarul Giurgiu, au anunţat, vineri seara, reprezentanţii administraţiei ANP. În perioada următoare ar putea fi eliberaţi condiţionat, în baza acestei legi, alţi 3.349 de deţinuţi, cei mai mulţi fiind de la Rahova - 250 şi de la Penitenciarul Poarta Albă - 200.

Din cauza recursului compensatoriu au ieşit din puşcării cei mai periculoşi infractori din România. În top se află criminali, hoţi, tâlhari şi violatori. Au ieşit din închisoare aproape două sute de hoţi. Cei mai mulţi dintre ei au fost condamnaţi pentru furt calificat. Şi tâlharii sunt în fruntea listei, aproxaimativ 150 de persoane au ieşit în urma acestei graţieri mascate, potrivit Digi24.

În condiţii improprii au stat şi 47 de violatori şi au fost eliberaţi în urma acestei legi compensatorii. De asemenea, 33 de criminali au ajuns în libertate, o bună parte dintre ei fiind condamnaţi pentru omor calificat. Asta poate însemna şi că au ucis cu premeditare.

Crina Mocanu, preşedinte sindicatul consilierilor de probaţiune, pentru Digi24: „În primul rând, nu ştiu câţi dintre aceştia se vor prezenta la noi, pentru că nu ştiu câţi dintre ei îndeplinesc cumulativ cele două condiţii: să fie condamnaţi pe noul cod penal şi să aibă o pedeapsă mai mare de doi ani. În acelaşi timp, noi nu supraveghem persoana în sine, ci modul în care aceasta respectă obligaţiile emise de judecător atunci când i-a eliberat.

Aceştia trebuie să urmeze un program de reintegrare socială sau să desfăşoare muncă în folosul comunităţii. Trebuie evaluat riscul de recidivă al fiecărei persoane în parte, nu putem face evaluări generale, de regulă serviciul nostru lucra cu persoane care se aflau la prima abatere sau nu aveau un trecut infracţional bogat

Persoanele care vin din penitenciar sunt de regulă recidivişti sau cu un istoric infracţional mai bogat faţă de ceilalţi care se află acum în evidenţa noastră. E posibil ca pentru persoanele respective, când s-au aflat încarcerate, să fi intervenit schimbarea. E posibil să fie vorba de o persoană care a comis o singură infracţiune, cum ar fi un omor şi să nu se repete.

Aici e vorba de schimbarea comportamentală, lucrul cu omul respectiv, nu putem garanta pentru nimeni. În acelaşi timp, pentru ei ar trebui să existe programe speciale, pentru că ei au nişte nevoi speciale. La acest moment n-am văzut nicio strategie a directiei naţionale de probaţiune şi a Ministerului Justiţiei în acest sens.

Există posibilitatea ca violatori, criminali, să nu fie supravegheaţi. Dacă au fost condamnaţi pe codul vechi şi au ieşit pentru că şi-au executat pedeapsa, aceştia nu se vor afla în evidenţa noastră.”

Criminali şi violatori, lăsaţi liberi pe stradă

Legea recursului compensatoriu a dus şi la liberarea unor infractori extrem de periculoşi, precum criminali, violatori sau pedofili. Potrivit unor surse judiciare, din Penitenciarul Giurigiu, renumit pentru „viaţaşii“ încarceraţi aici, au fost puşi în libertate mai mulţi deţinuţi condamnaţi pentru crime şi violuri. De altfel, de la Penitenciarul Giurgiu au fost liberaţi în prima zi de la intrarea în vigoare a legii privind recursul compensatoriu cei mai mulţi dintre deţinuţi: peste 80.

Cu aceeaşi situaţie se confruntă şi alte penitenciare de maximă siguranţă, precum Gherla, Aiud, Craiova sau Arad. „Au fost eliberaţi deţinuţi din absolut toate categoriile – criminali, violatori sau pedofili, pentru că legea nu a făcut nicio diferenţă. La Giurgiu sigur au fost astfel de cazuri. Aici sunt închişi toate categoriile de deţinuţi. A fost un act de compensare pe care ni l-am asumat singuri, din anumite scopuri“, a explicat, pentru „Adevărul“, Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Rata infracţionalităţii ar putea creşte

Odată cu punerea în libertate a mii de deţinuţi, se estimează o creştere a ratei infracţionalităţii. „Este doar începutul. Luna aceasta, probabil vom avea 5.000 de deţinuţi care pleacă. Apoi, până la sfârşitul anului poate o să mai avem 8-10.000 de beneficiari. Statistica e nemiloasă: peste 70% dintre ei se vor întoarce în puşcărie. Cei mai mulţi vor fi în situaţia de a nu a avea nicio altă perspectivă. Statul e înţelăgător cu ei, îi eliberează, dar nu se face nimic pentru integrarea lor“, explică liderul sindicatelor din Penitenciare.

Nici ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu este mai optimist. El a declarat, ieri, că nu este sigur că rata infracţionalităţii nu va creşte ca urmare a efectelor legii privind recursul compensatoriu.