Aşa cum putem afla din Figuri contimporani, publicat între 1911 şi 1914 de Theodor Cornel, proprietarul a fost o mare personalitate a istoriei armatei române, ajungând general şi aghiotant regal, deţinând funcţii în mai multe bănci liberale. A fost fiul generalului Anton Berindei (1839-1899) şi al Mariei Brăiloiu şi s-a căsătorit în 1894 cu Ioana Costinescu (1876-1959), cu care a avut patru copii. De numele lui Grigore Berindei se leagă înfiinţarea Asociaţiei ”Cercetaşii României”. 



                       Faţada principală                                          Faţada posterioară

                        (Sursa. ANDMB, fond PMB Tehnic, 1911, foto arh. Ionuţ Butu)

 

Până în 1911 îl găsim cu reşedinţa în Intrarea Amzei nr. 5 pentru ca în 14 iulie să ceară autorizaţia de construcţie pentru casa de 243 m.p. din str. Păcii nr. 12.Planurile au fost elaborate de arh. Cristofi Cerchez şi merită remarcat că proprietarul nu a apelat la vărul său, mult mai celebrul arhitect, Ion D. Berindey (1871-1928), activ în acea perioadă în vecinătate, în parcul Ioanid. În martie 1913 proprietarul revine cu o solicitare de prelungire a autorizaţiei de construcţie, dovadă că nu putuse încheia lucrările la timp.

Sursa: Theodor Cornel, Figuri contimporane din România, Bucureşti, 1911

Faţada vilei Grigore Berndei (Foto: Cristian Gache)

Vila are subsol, parter şi etaj şi probabil o mansardă amplă. La subsol au fost proiectate bucătăria, pivniţa, cămara, spălătoria. Corpul intrării, prelungit la etaj cu un balcon-pridvor, este în rezalit şi conferă vilei un aspect de masivitate, făcând trimitere la cule. Intrarea are o copertină rotundă de lemn pe stâlpi de lemn incizaţi, fiind iniţial concepută diferit, după cum putem observa din planurile de arhivă semnate de arhitect în 18 mai 1911. Accesul se face pe patru trepte, iar la interior se observă o altă diferenţă de nivel cu trepte, în dreapta aflându-se un birou amplu, spaţiul stăpânului casei. Parterul este marcat de două mari spaţii de primire, salonul şi sufrageria, ce se continuă cu o terasă spre curtea interioară. La etaj se află dormitorul matrimonial cu balcon pentagonal spre curtea interioară, salonaşul spre balconul-pridvor spre stradă, alte camere şi băi.

Detaliu copertină, posibile motive armeneşti (Foto: Cristian Gache)

Faţade de la stradă este dominată de arcurile trilobate ale pridvorului de la etaj şi de panourile decorative cu vrejuri şi elemente florale.

Până de curând aici s-a aflat biblioteca Schitului Darvari, vila fiind în prezent în proprietate privată.