Tu în ce cartier stai? Un grup de tineri arhitecţi şi urbanişti propune împărţirea Bucureştiului în 61 de cartiere

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dezvoltarea haotică a Bucureştiului a creat confuzie şi în ceea ce priveşte cartierele acestuia. În lipsa unei delimitări oficiale, numele cartierelor şi graniţele dintre acestea au devenit neclare. Totodată, identitatea cartierelor tinde să se diminueze. Un grup de tineri arhitecţi şi urbanişti propune o împărţire a Bucureştiului în 61 de cartiere.

Propunerea se regăseşte în raportul proiectului „Revitalizare urbană orientată spre comunitate – Noi instrumente pentru revalorificarea spaţiilor publice ale cartierelor bucureştene”, care a fost derulat de Asociaţia Urban 2020 în perioada mai – decembrie 2011. Prin proiect, asociaţia şi-a propus să realizeze o analiză a spaţiilor publice comunitare din Bucureşti, în special a celor din cartierele de locuinţe colective, şi să propună o serie de soluţii pentru revitalizarea acestora. Pentru realizarea analizei s-a considerat că este necesară, mai întâi, înţelegerea împărţirii generale a Bucureştiului pe cartiere (câte cartiere, atâtea comunităţi) şi a modului de funcţionare al acestora. În lipsa unei „cartări oficiale”, autorii studiului au realizat o împărţire a cartierelor bucureştene.

„Ca rezultat al evoluţiei sale istorice caracterizată de încercări succesive de modernizare şi “îndreptare” a bulevardelor, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea şi continuând cu distrugerile din anii ‘80, Bucureştiul a pierdut o mare parte din ţesutul istoric şi din vechile mahalale şi cartiere cu tradiţie. Astfel, întâlnim astăzi o diversitate de unităţi: de la urme ale mahalalelor (Colţea), la parcelări din anii ’20-‘40 (Domenii), la cartierele din perioada comunistă (Titan – Balta Albă, Drumul Taberei, Berceni, Militari) şi până la zecile de noi ansambluri rezidenţiale construite în ultimii ani (Asmita Garden, Complexul Jupiter etc.)”, se spune în raport.

Cartierele, zone cu trăsături particulare

În text se arată că termenul de “cartier” este adesea utilizat pentru a descrie subdiviziuni ale unor aşezari rurale sau urbane. „Cea mai simplă definiţie a termenului este de vecinătatea în care oamenii locuiesc. Oamenii locuiesc unii în proximitatea celorlalţi în arii ale unei zone şi formează comunităţi. Acele arii au anumite trăsături particulare din punct de vedere fizic sau caracteristici sociale care le deosebesc de restul aşezărilor”, se spune în studiu. Cartierele variază ca populaţie şi densitate pentru a acomoda condiţii specifice localizate. Dimensiunea cartierului este limitată astfel încât majoritatea populaţiei să se afle la o distanţă uşor de parcurs pe jos faţă de centrul său, unde sunt localizate dotările necesare vieţii de zi cu zi. Ca urmare a dezvoltării treptate, cartierele sunt adesea caracterizate de tipologii variate de locuire şi mixitate funcţională (locuire, servicii, comerţ).
„Delimitarea cartierelor variază adesea din perspectiva rezidenţilor şi uneori nu coincide cu cea realizată la nivel administrativ. Rezidenţii îşi definesc “cartierul” în jurul unui centru urban sau în jurul unui nod important; un bulevard important, un parc, o unitate de învăţământ, o staţie etc. Limitele cartierului pot fi fizice (o linie ferată, circulaţii importante, un râu etc.), culturale sau pot fi definite la nivel socio-economic”, se mai arată în raport.

Potrivit autorilor studiului, alte oraşe româneşti au întreprins deja demersuri pentru delimitarea cartierelor. Astfel, anul trecut a fost stabilită delimitarea cartierelor din Municipiul Oradea, precum şi denumirea acestora. Pentru aceasta au fost utilizate “criterii istorice şi zonale“.

Pentru delimitarea cartierelor bucureştene, cei care au realizat cercetarea au analizat documentele, studiile şi documentaţiile urbanistice existente, forumurile online, website-urile dedicate Bucureştiului şi cartierelor acestuia, precum şi hărţile RATB şi Metrorex. De asemenea, a fost analizată distribuţia dotărilor şi obiectivelor de interes public - şcoli, licee, magazine şi alte dotări comerciale, spaţii verzi şi modul în care acestea deservesc teritoriul. În urma analizei au fost delimitate 61 de subzone, care sunt propuse drept „cartiere”.

Un grup de tineri arhitecţi şi urbanişti propune împărţirea Bucureştiului în 61 de cartiere Un grup de tineri arhitecţi şi urbanişti propune împărţirea Bucureştiului în 61 de cartiere

CLICK pe imagini pentru a vedea delimitările propuse!

Analiză comparativă

Cartierele au fost analizate comparativ. Criteriile au fost următoarele:

- fizice: accesibilitate – transport în comun, tipologia locuirii şi tipologii de construire, zonificare funcţională şi deservirea cu dotări (comerţ, spaţii verzi, şcoli, licee)
- economice: valoare imobiliară
- percepţia populaţiei: siguranţă, calitatea locuirii, probleme ale spaţiului public.

Cartierele au primit punctaje de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu. În final a fost realizată o matrice comparativă a cartierelor delimitate, fiind reprezentate grafic cele pentru care au existat date ce au permis calculul punctajului pe toate cele cinci paliere de analiză.

Accesibilitatea cartierelor

În ceea ce priveşte accesibilitatea cartierelor din Bucureşti, studiul s-a bazat pe analiza legăturilor fizice, de transport, dintre fiecare cartier în parte şi oraş. Astfel, au fost considerare drept criterii numărul de accese în cartiere şi transportul în comun, cu staţiile corespunzătoare. Fiecarui rezultat i-a fost atribuită ulterior o notă, conform criteriilor de mai sus. În urma analizei a reieşit că cea mai mare accesibilitate o au cartierele Griviţa, Berceni, Rahova, Titan, Drumul Taberei, Militari şi Ghencea. Totodată, au fost evidenţiate şi cartierele cu accesibilitate scăzută, unele în pofida poziţiei centrale în care se găsesc: Herăstrău, Tei Toboc, Primăverii, Brâncuşi, Dămăroaia, Nicolae Grigorescu şi Ion Creangă.

Analiza cartierelor bucureştene din punctul de vedere al accesibilităţii Analiza cartierelor bucureştene din punctul de vedere al accesibilităţii

CLICK pe imagini pentru a vedea cum stă cartierul tău din punct de vedere al accesibilităţii!

Tipologia construirii

Din punctul de vedere al tipologiei construirii, analiza a urmărit identificarea caracterului zonelor largi din Bucureşti care fie că s-au conservat, fie că au suferit modificări sau fac parte din ansambluri construite relativ recent. În cartograma care a fost realizată se observă, ca regulă generală, că tipologia de construire rareori respectă limitele cartierelor. De asemenea, se observă că există patru zone în care s-au dezvoltat cartiere de locuinţe cu dotările aferente, care se găsesc în sudul, estul şi vestul oraşului. În schimb, zonele în care s-au dezvoltat complexuri de blocuri, cu dotările aferente, se găsesc în partea de nord şi de est.

Tipologia construirii în cartierele bucureştene


CLICK pe imagine pentru a vedea tipologia construirii în cartierele bucureştene!

Valoarea imobiliară

Pentru analiza valorii imobiliare a cartierelor din Bucureşti au fost luate în considerare valorile minime şi cele maxime în euro pe metru pătrat pentru fiecare cartier. Evident, ca cea mai mare valoare pe piaţa imobiliară o au cartierele Primăverii, Herăstrău, Aviatorilor, Domenii şi Băneasa.

 

image
Valoarea imobiliară a cartierelor bucureştene Valoarea imobiliară a cartierelor bucureştene

CLICK pe imagini pentru a vedea valoarea imobiliară a cartierului tău!

Cartierele Giuleşti Sârbi, Grozăveşti, Roşu, Pipera, Henri Coandă, Băneasa şi Pipera nu au fost incluse în analiyă de autorii studiului deoarece s-a considerat că acestea nu au în acest moment o formă urbană finită şi nici un caracter preponderent rezidenţial.

image

CLICK pe imagine pentru a vedea analiza comparativă a cartierelor bucureştene!

Asociaţia Urban 2020 a fost înfiinţată la începutul anului trecut de o echipă de urbanişti şi arhitecţi, în dorinţa de a-şi pune cunoştinţele teoretice în sprijinul comunităţii şi de a deschide domeniul, aparent neinteresant, al urbanismului către locuitorii oraşului.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite