Pluviofilii mă vor înţelege. De la primii picuri, până la ropotele dezlănţuite, de la ploaia de vară, şăgalnică până la cea năvalnică, cu tunete şi fulgere. Ah, iubesc tunetele la fel de mult cum iubesc muntele, cele două fiind extazul suprem pentru mine, ca iubitoare de natură. Dar întâmplarea asta nu este despre ploaie, ci despre ce se întâmplă (şi) atunci când plouă în minunatul Bucureşti. 

Ce nu îmi place atunci când plouă sunt oamenii sau mai degrabă ce (nu) fac ei. Sau bine, o parte dintre aceştia: acea categorie aparte, a şoferilor. Iar redusă la microcosmos, ar fi bula şoferilor nesimţiţi, acele specimene veşnic grăbite şi întotdeauna îndreptăţite să-şi lase odorul pe patru roţi oriunde poftesc sau oriunde nimeresc.

Aşa se face că acum două seri mă îndreptam spre casă. Ca orice om, căram pungi şi aveam şi ghiozdan. Am traversat pe trotuar sau ce mai rămăsese din el, după ce un Mercedes şi-a arogat dreptul de a domni acolo până dimineaţă.

Buuun, am ajuns pe trotuar şi nu ştiam dacă e real ce văd. Lângă Mercedesul parcat, era trântit drept în mijlocul trotuarului, un alt autoturism, un Fiat micuţ care bloca total drumul. Am încercat să trec, n-am reuşit. Ploua torenţial. 

În momentul acela, în mintea mea se dădea o luptă acerbă: să stau în ploaie şi să sun la poliţia rutieră pentru a-i pedepsi în mod barbar pe şoferii ”pricepuţi” sau să merg pe carosabil, să fiu claxonată şi jignită de şoferi şi, mai rău de atât, să mă ud la picioare (altă realitate faină a Bucureştiului este că atunci când plouă sau ninge, oraşul devine o mică Veneţia sau un fel de Canada, după caz).

M-am decis repede: am sunat la poliţia rutieră. Gest pe măsură când nesimţirea întrece orice limită. În timp ce vorbeam cu poliţistul, doi tineri se îndreptau agale înspre mine, cântând. Dau cu ochii de maşina care bloca total trotuarul. Se uită la mine. Eu, lângă maşină. Se dumiresc  că nu-s eu proprietara (pfiu!). Încep şi scuipă pe maşină (un gest urât şi inutil, având în vedere că ploua). La un moment dat, unul dintre ei scoate mănunchiul de chei şi se plimbă prin spatele maşinii, apoi pe lângă portieră.  După, au plecat fericiţi iar eu am rămas cu gura căscată. Era prima oară când vedeam operaţiunea ”zgâriatul maşinilor”.

Am încheiat convorbirea cu poliţistul, care a spus că va trimite un echipaj. Am stat să fac nişte fotografii. În trecut, obişnuiam să lucrez cu poliţişti şi am învăţat de la ei că este bine să ai dovezi. Aşa că am făcut vreo 2 poze, întru amintire dar nu numai.

Dau să plec, dar apare şoferul maşinii Fiat şi consoarta sa. Sar pe mine cu întrebări, vădit nervoşi şi suprinşi.

- De ce faci poze la maşină?, mă chestionează curios şoferul.

- Pentru că îmi place şi aş vrea să îmi cumpăr şi eu modelul ăsta, zic eu, amuzată.

- A, credeam că te-a deranjat că am parcat maşina pe trotuar, adaugă liniştit bărbatul.

- Aaa, nici vorbă, zic râzând. Doar nu aţi parcat neregulamentar. Parcă nu e interzis să parchezi pe trotuar, blocând orice acces al oamenilor.

- Da, de ce ne faci poze? mă întreabă şi femeia de lângă şofer, pe un ton atât de nervos, în care băltea multă nesimţire, nesimţirea de aia de care ţi-e atât de silă încât somatizezi şi cauţi cu privirea un loc unde ai putea voma.

- Pentru că sunt pe domeniul public şi am voie. Nu e nimic mai plăcut decât să faci poze în ploaie.

Am sunat iar la Rutieră. Le-am zis că nesimţiţii au plecat şi să nu mai pună degeaba pe drumuri un echipaj. Mă rodea rău părerea de rău (SIC!) , uite cum s-a irosit şansa de a se face bani la buget şi a sancţiona nesimţirea şi inegalitatea. Glumesc, mă rodea puţin, astfel că ajunsă acasă m-am uitat pe pozele făcute. Maşina fusese zgâriată grav de ceilalţi cetăţeni-pietoni supăraţi. Brusc, mi-a trecut părerea de rău. Noroc că vopseaua pentru maşina respectivă e ieftină dar totuşi, ca şofer, cred că te doare inimioara să îţi vezi vehiculul avariat din cauza nesimţirii tale crase de a bloca trotuarul.

Karma is a bi***.

NB: Şi pietonii îs şi ei oameni şi vor să ajungă repede acasă când afară plouă, bate vântul, e frig iar trotuarele sunt pline de băltoace.