Top 30 de greşeli gramaticale pe care le fac bucureştenii: „Defapt vroiam decât să-mi cer scuze“
0
Limba română, spun speciasliştii, este una complicată şi puţini români vorbesc şi scriu corect, respectând toate regulile. „Adevărul“ vă prezintă 30 de greşeli gramaticale pe care le fac şi bucureştenii deseori.
1. „Decât“ folosit în loc de „numai“/„doar“
Mulţi sunt cei care folosesc greşit aceste cuvinte. Deseori auzim: „Am decât o carte“, formulare total greşită. Corect este „Nu am decât o carte“, pentru că „decât“ se foloseşte în construcţii negative.
Top 30 de greşeli gramaticale pe care le fac bucureştenii - 2. Verbul „a avea“
Mulţi bucureşteni spun „O să aibe o mulţime de probleme“. Forma corectă este „O să aibă o mulţime de probleme“.
3. Pleonasme
Pleonasmul poate fi definit ca „o eroare de exprimare care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziţii care repetă în mod inutil aceeaşi idee“, potrivit Dicţionarului Explicativ Român.
„Mă pregătesc să cobor jos“ este un exemplu pe care îl auzim deseori din gura bucureştenilor. Este greşit să spui şi „cobor“ şi „jos“. Nimeni nu poate să coboare sus.
4. „Vizavi“
Auzim deseori: „L-am auzit discutând vizavi de această problemă“. Este greşit pentru că „vizavi“ se foloseşte doar în context spaţial. Exemplu corect: „Casa mea este vizavi de magazinul lui Andrei“.
5. „Ţigare“
Deseori, oamenii folosesc „ţigare“. Corect este „ţigară“.
Top 30 de greşeli gramaticale pe care le fac bucureştenii - 6. Repetiţiile
Bucureştenii obişnuiesc să repete într-o propoziţie/ frază aceleaşi cuvinte/grupuri de cuvinte. Este un lucru deranjant, spun specialiştii.
7. „A realiza“
Verbul „a realiza“ este folosit deseori greşit. De fapt, acest verb nu poate fi utilizat cu sensul de „a înţelege“. Exemplu: „Tu realizezi ce se întâmplă?“. Specialiştii susţin că „a realiza“ poate fi utilizat cu sensul de a crea ceva. Exemplu: „Am realizat o casă cu trei etaje şi piscină“.
8. Dezacorduri
Nu de puţine ori bucureştenii fac dezacorduri supărătoare. O mare problemă ţine de subiectul multiplu. Spre exemplu: „Apa sau vinul s-au vărsat“ este greşit. În cazul subiectului multiplu în care termenii sunt coordonaţi disjunctiv (sau, ori, fie) acordul se face la singular. Forma corectă: „Apa sau vinul s-a vărsat“.
9. 10/zece
Un lucru pe care nu îl ştiu mulţi este că numerele de la unu la nouă (inclusiv cifra zece) se scriu în litere: Greşit: „am 10 pixuri“. Corect: „Am zece pixuri“.
Top 30 de greşeli gramaticale pe care le fac bucureştenii - 10. „Caramea“
Bomboana făcută din caramel amestecată cu alte substanţe se numeşte „caramelă“. Mulţi spun „caramea“, deşi nu este corect.
11. „Patetic“
O mulţime de bucureştenii folosesc greşit cuvântul „patetic“. De cele mai multe ori, aceştia îl asociază cu ceva rău, malefic. În realitate, „patetic“ înseamnă plin de patos.
12. „Aşază/aşează“
Foarte mulţi oameni nu ştiu că verbul „a aşeza“ se scrie, la persoana a treia, „aşază“, nu „aşează“.
13. „Genoflexiune“
Nu de puţine ori se întâmplă să auzim de la bucureşteni „genoflexiune“. Nu sunt mulţi cei care ştiu că forma corectă este „genuflexiune“.
14. „Eu vroiam“
Verbul „a vrea“ este unul cu probleme, pentru că o mulţime de oameni spun „vroiam“. De fapt, forma corectă este „eu vream“. Verbul „a vrea“ se conjugă corect astfel:
eu vream
tu vreai
el/ea vrea
noi vream
voi vreaţi
ei/ele vreau
Top 30 de greşeli gramaticale pe care le fac bucureştenii - 15. „Doctoră“
Cuvântul „doctoră“ nu există în limba română. Forma corectă este „doctoriţă“.
16. „Ghiuvetă“
Deseori oamenii spun şi schiu „ghiuvetă“. Forma corectă este „chiuvetă“.
17. „Servici“
Un alt cuvânt care deseori este folosit greşit este „serviciu“. De cele mai multe ori oamenii uită să mai scrie şi să mai pronunţe „u“ la sfârşit şi ajung la forma greşită.
18. „Care“
Probabil una dintre cele mai frecvente greşeli este neutilizarea prepoziţiei „pe“ înaintea pronumelui relativ «care» cu funcţie sintactică de complement direct.
19. „Servim masa“
Se întâmplă des să auziţi oameni care spun că „servesc masa“. De fapt, cei care „servesc“ sunt ospătarii, iar cei care se bucură de bucate „mănâncă“.
20. „Îmi cer scuze“
În primul rând, dacă spui „îmi cer scuze“ înseamnă că îţi ceri singur. În momentul în care te adresezi altei persoane ar trebui să spui „îţi cer scuze“. Desigur, scuzele nu se cer. Ele se prezintă. Mai bine folosiţi „îţi cer iertare“.
21. „Însumi/însămi“
Unii nu ştiu să utilizeze corect cele două pronume. Forma corectă (la persoana I, masculin, singular) este: „eu însumi“, în timp ce la feminin forma corectă este: „eu însămi“.
Top 30 de greşeli gramaticale pe care le fac bucureştenii - 22. „Linoleu“
O altă problemă pe care o am oamenii ţine de scrierea şi pronunţarea cuvântului „linoleum“. Aceştia uită deseori ultima literă a cuvântului şi ajung la forma greşită: „linoleu“.
23. „Super“
„Super“ este un prefixoid care ar trebui folosit întotdeauna înaintea unui alt cuvânt. Spre exemplu, „superbăiat“ sau „superfrumos“. Acestea sunt forme corecte.
24. „Am luat la cunoştinţă“
Formularea corectă este „am luat cunoştinţă (de ceva)“.
25. „Ştinţă“
Nu puţini sunt cei care scriu „ştiinţă“ cu un singur „i“. Corect, acest cuvânt se scrie întotdeauna cu doi „i“.
26. „A tranversa“
Mulţi oameni spun că urmează „să tranverseze“ strada. De fapt, corect ar fi s-o „traverseze“.
27. „Datorită“ vs „din cauza“
Foarte mulţi oameni au dificultăţi în a utiliza corecte „datorită“ şi „din cauza“. Explicaţia este foarte simplă: se foloseşte „datorită“ când facem referire la un eveniment fericit, la un efect benefic, în timp ce „din cauza“ se foloseşte în momentul în care efectul acţiunii a fost unul negativ.
Corect: „Am câştigat acest premiu datorită lui“
Greşit: „Accidentul rutier s-a produs datorită lui“
Corect: „Am pierdut meciul din cauza ta“
Greşit: „Am câştigat premiul din cauza ta“
28. „Locaţie“
„Locaţie“ nu înseamnă loc. De fapt, „locaţie“ înseamnă chirie plătită pentru anumite lucruri, potrivit Dicţionarului Explicativ Român.
29. „Defapt“
Forma corectă este „de fapt“.
30. „Noi-născuţi“
Nu există „noi-născuţi“ în limba romană, ci „nou-născuţi“.
Alte greşeli pe care le fac bucureştenii
De exemplu, bucureştenii folosesc des "pă" în loc de "pe". Totodată, nu de puţine ori se întâmplă să auzim bucureşteni care pronunţă "dă" în loc de "de". Cu toate acestea, spun specialiştii, aceste mici modificări sunt, de fapt, semne munteneşti.
"Vorbirea din Bucureşti nu este una unitară. În loc să mă bazez pe caracteristicile acesteia, aş spune că este vorba despre o eterogenitate lingvistică", precizează Alexandru Nicolae, lingvist al Academiei Române. Specialistul mai spune că aceste greşeli pot apărea şi în alte zone ale României.
O altă tendiţă importantă de menţionat în rândul bucureştenilor este dată de folosirea englezismelor. Nu de puţine ori se întâmplă să auzim oameni pe stradă care printre câteva cuvinte româneşti strecoară şi unele provenite din alte limbi, în special din engleză. Specialiştii susţin că nu sunt făcute studii pe marginea densităţii acestor cuvinte, cum nu sunt făcute studii care să ateste faptul că bucureştenii folosesc mai mult aceste cuvinte în comparaţie cu oltenii ori cu moldovenii.
Se încarcă comentariile...
