Spitalele din Capitală, raiul pacienţilor

Primăria Generală a comandat un studiu din care rezultă că în instituţiile sanitare din subordinea sa cei mai mulţi bolnavi o duc mai bine ca în staţiune.

Spitale curate în care bolnavii nu trebuie să cumpere nici materiale sanitare şi nici medicamente, servicii medicale de bună calitate, medici amabili care explică răbdători pacienţilor procedurile medicale şi nu cer mită, asistente şi infirmiere amabile care vin mereu atunci când sunt chemate, mâncare bună şi în cantităţi îndestulătoare. Nu e o glumă. Acestea sunt concluziile unui studiu-pilot comandat de  Primăria Generală şi realizat de Reţeaua Naţională de Info-Sănătate în colaborare cu Scientific American Mind România – Psihologia Azi. Cercetarea a urmărit determinarea gradului de satisfacţie pe care bolnavii din Capitală îl au faţă de serviciile medicale primite în instituţiile sanitare din subordinea autorităţilor locale. Rezultatul? Mai mult decât optimist. 66% din respondenţi s-au declarat mulţumiţi.

Calitatea serviciilor asistentelor şi a medicilor

Din cei 1.224 de pacienţi intervievaţi, 93% au apreciat ca pozitivă şi extrem de pozitivă viteza de reacţie şi grija asistentelor medicale, iar 96% au considerat că personalul sanitar are grijă de ei aşa cum ar trebui, cu un comportament civilizat şi profesional.

Chiar dacă numărul asistentelor e mai mic cu aproximativ 600 la nivelul spitalelor din Capitală,  totuşi bucureştenii chestionaţi le-au considerat extrem de eficiente, amabile şi rapide. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor s-a declarat plăcut surprins de datele cuprinse în studiu pe care l-a calificat ca „mult mai optimist decât datele noastre”.  El a adăugat: „N-au salarii mari, au lipsă şi ei de personal, dar, probabil, cu ajutorul banilor de la Primărie au reuşit să se descurce şi au servicii”.

Comunicarea medic-pacient, excelentă

Rezultatele studiului sunt similare şi la capitolul evaluarea medicilor de către pacienţi: 91% din eşantionul ales consideră ca li s-au explicat amănunţit procedurile de investigaţii necesare. În acelaşi timp, pacienţii au declarat, în proporţie de 84%, că doctorii folosesc termeni medicali în explicaţiile diagnosticului şi tratamentului lor, fără a le explica înţelesul acestora.

Este posibil ca doctorii să se exprime, uneori, prea sofisticat pentru a fi pe înţelesul pacienţilor, aceasta din lipsă de timp. Problema majoră în comunicarea medic-bolnav este însă, în opinia lui Marius Savu, directorul general al Administraţiei Spitalelor din cadrul Primăriei, detalierea alternativelor în tratament. „Pentru un pacient cu calcul biliar, de exemplu, de cele mai multe ori, medicul este cel care alege varianta de intervenţie: chirurgia clasică, abordarea endoscopică sau cu laser, fără a fi consultat pacientul”, a spus Savu.

Medicamentele, asigurate de spital

Doar 10% din pacienţii spitalelor Capitalei mai sunt nevoiţi să îşi cumpere singuri medicamente, şi 12% îşi achiziţionează propriile materiale sanitare, după rezultatele studiului, restul fiind furnizate de către instituţiile sanitare. Cheltuielile cu utilităţile în toate aceste unităţi, a explicat Savu, sunt acoperite de adminsitraţie: „Costurile s-au eliberat semnificativ, cu milioane de euro, care sunt folosiţi doar pentru salarii şi achiziţionarea de medicamente”.

Georgeta Măcriş, profesoară de matematică, povesteşte însă din experienţa dânsei că a fost nevoită să meargă „şontâc-şontâc, într-un picior” să işi cumpere faşe când a avut piciorul rupt: „Acum poate  e mai bine, dar nu suficient de bine.”

Mâncare bună

83% din pacienţii chestionaţi consideră mâncarea oferită în spitale e suficientă, dar nediversificată. Această concluzie e contrazisă chiar de Savu care spune că de fapt problema e cantitatea hranei. Suma alocată pentru hrana zilnică a pacienţilor în regim normal este de 9 lei, iar pentru cei cu regim special, 13 lei.

Din informaţiile deţinute de Asociaţia pentru Protecţia Pacienţilor rezultă că mâncarea de spital a crescut calitativ. În opnia bucureştencei Elenei Strâmbeanu însă mâncarea e foarte proastă, nu se poate consuma decât dacă n-ai încotro şi până vine familia cu pachete. 

Studiul a fost efectuat timp de 6 luni, în perioada mai-iunie 2011, în 17 din cele 20 despitale din subordinea Primăriei Bucureşti. Eşantionul a fost de 1.224 de pacienţi.  La studiu au lucrat voluntar 17 studenţi de la Facultatea de Psihologie, sub coordonarea doctorului Ovidiu Brazdău şi a Cristinei Constantinescu. Nu au fost implicate cadre medicale pentru a se asigura neutralitatea procedurii de intervievare, cât şi obiectivitatea răspunsurilor, a declarat preşedintele ASSMB, dr. Marius Savu. Cercetarea a costat 7.000 de euro. 

Medicii nu cer şpagă, pacienţii dau

98% din respondeţi au declarat că îîn spitalele din subordinea Primăriei Generale, medicii şi personalul medical nu solicită direct plată pentru serviciile medicale efectuate. „Asta nu înseamnă că nu s-a dat”, a explicat Marius Savu, ci doar s-a determinat că medicii nu au condiţionat tratamentul de foloasele materiale.

Din cei 2% care admit că li s-au solicitat bani, 79% au dat şpaga asistentelor, iar 20% - medicilor. Asistentele sunt, în acelaşi timp, evaluate de peste 90% din repondenţi drept amabile, rapide şi eficiente.

Concluziile studiului sunt contrazise de bucureşteanul de rând care spune că a dat şpagă pentru că altminteri nu s-ar fi uitat nimeni la el.
„Atunci când primesc pacienţii, medicii îi temporizează, până când, mă înţelegeţi”, a explicat bucureşteanca Elena Strâmbeanu, fost medic, gesticulând, demonstrativ, spre buzunar: „Dacă te prindea, pe vremea lui Ceauşescu, că ai băgat în buzunar un leu, puşcăria te mânca”.

Georgeta Măcriş consideră că, „dacă li s-ar da salarii mai bune, doctorii nu ar mai primi şpagă”, în timp ce Christiane Cosmatu a remarcat faptul că „pacienţii întreţin starea de lucruri”, dar a recunoscut că a dat, pentru că a simţit ea nevoia, nu obligaţia.

Florian Urzică a avut ocazia să i se refuze plata: ”Doctorul mi-a zis: mama ta are 84 de ani, ce fel de om aş fi să îţi cer?”, dar el a încercat să dea bani la medic. Acum însă, „ce să mai dea, nu mai are lumea ce să dea”.

Petru Zaharescu a remarcat cum se schimbă comportamente: „Dacă le dai, se comportă frumos, diferenţa e ca de la cer la pamânt”; altfel , nu îţi schimbă nici cearşafurile.

Concluziile finale contrazic studiul

Cercetarea comandată de Primăria Generală conţine o serie de rezultate contradictorii. Astfel, la unele întrebări deşi se înregistrează răspunsuri pozitive din partea respondenţilor, la concluzii apare că aceştia sunt nesatisfăcuţi de aspectele respective.

De exemplu, cu afirmaţia „sunt suficiente scaune în spaţiul de aşteptare” sunt de acord 55,51% din cei intervievaţi, iar 22,03% aleg chiar varianta de răspuns „acord puternic”. La concluzii însă, apare că pacienţii sunt nemulţumiţi de acest aspect. La fel şi în ceea ce priveşte afirmaţia „nu trebuie să completez multe acte”. 63,66% dintre cei care au participat la studiu sunt de acord cu aceast fapt, iar 25,55% şi-au exprimat un acord puternic faţă de acest aspect. Autorii studiului spun totuşi în finalul cercetării că pacienţii sunt nemulţumiţi de faptul că trebuie să completeze multe acte.  

Un alt aspect care apare ca nesatisfăcător la concluzii, dar iese bine la răspunsurile pacienţilor este cel referitor la mâncare. Astfel, deşi la concluzii se spune că pacienţii sunt nemulţumiţi de faptul că mâncarea din spital nu este îndestulătoare, aproape 60% din repondenţi sunt de acord cu afirmaţia „mâncarea din spital este suficientă”.

Şi cu afirmaţia „mă simt confortabil în spaţiul sau sala de aşteptare” sunt de acord 59,25% din cei care au luat parte la sondaj, dar la concluzii se spune că pacienţii nu sunt mulţumiţi de acest aspect. Aceeaşi situaţie este şi în ceea ce priveşte afirmaţiile „pot afla uşor ce documente îmi sunt necesare pentru a beneficia de serviciile medicale”, „spitalul este unul modern” şi  „aştept foarte puţin pentru a fi consultat”.