Specialiştii: „O operă valoroasă“. Publicul: „O monstruozitate“

Statuia amplasată pe treptele Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, care îl reprezintă pe împăratul Traian nud, este hulită de bucureşteni şi lăudată de criticii de artă.

Primăria Capitalei a amplasat, duminica trecută, pe treptele Muzeului Naţional de Istorie a României, un monument în care împăratul Traian este reprezentat nud, cu lupoaica în braţe. Statuia, semnată de sculptorul Vasile Gorduz, a provocat numeroase controverse, majoritatea bucureştenilor care au trecut prin zonă oscilând între amuzament şi repulsie în faţa operei care a costat Primăria Capitalei circa 200.000 de lei. De cealaltă parte se află specialiştii, care cred că populaţia ar trebuie educată pentru a înţelege arta contemporană şi nu încurajată să ia în râs ceea ce nu poate pricepe.

Dacă bucureştenii de rând sunt mai degrabă contrariaţi de monumentul sculptorului Vasile Gorduz, vocile avizate din lumea artei susţin că avem de a face cu o lucrare valoroasă. Criticul Pavel Şuşară este dezamăgit de receptarea negativă pe care a avut-o monumentul: „Avem de a face cu un viciu de lectură greu de imaginat, dar cumva explicabil ţinând cont de starea societăţii în care trăim. Este o lucrare cu referinţe către latinitatea poporului român, o alegorie care reprezintă elementele fondatoare ale naţiei noastre: venirea romanilor prin Traian, latinitatea prin lupoaică şi trimiterea la daco-geţi prin stindardul cu coadă de balaur", este de părere specialistul.

Şuşară susţine că opera lui Vasile Gorduz, pe care îl consideră unul dintre cei mai mari sculptori români, este valoroasă. „Toată această receptare negativă porneşte de la o infirmitate a noastră, suntem incapabili să spunem «nu ştiu» şi să întrebăm pe cineva care se pricepe. Suntem de o ipocrizie fără limite. Vedem toată ziua funduri goale la televizor, dar facem crize de pudibonderie în faţa unei statui nud care nu are nimic vulgar".

Şi Rodin l-a făcut pe Balzac tot nud!

Înainte de a fi amplasată, statuia a primit inclusiv avizul Comisiei Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. „Este o operă interesantă, un monument important şi o luare de atitudine. Am condus o comisie formată din profesori universitari şi rectori şi cu toţii am semnat pentru aprobarea acestui monument. Nu am ce să comentez mai mult şi nici nu avem de gând să dăm înapoi. Vasile Gorduz este un mare artist. În ritmul acesta o să ajungem să ne batem joc şi de Brâncuşi", ne-a declarat Mihai Oroveanu, preşedintele comisiei.

Ruxandra Demetrescu, rectorul Universităţii Naţionale de Arte, oferă, în loc de argument, un exemplu interesant din istoria artei franceze: „Lucrarea lui Gorduz e foarte bună, iar autorul este între cei mai mari sculptori pe care i-a avut România. Este o controversă pe care nu o înţeleg. Şi Rodin a primit comandă să-l facă pe Balzac şi l-a făcut tot nud".

Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie, susţine că se va debarasa oricum de controversata statuie

„Realismul-socialist a tâmpit poporul"

Nu doar oamenii de artă susţin că avem de a face cu o operă de valoare. Istoricul Zoe Petre nu vede nimic deplasat în felul în care Vasile Gorduz a ales să-l reprezinte pe împăratul Traian. „Este normal să existe o abordare mai modernă a unui personaj antic. Dacă îl reprezenta pe Traian cu lance, atunci era un kitsch, nudul e ceva absolut normal. Arta din toată lumea e plină de nuduri, nu e nimic scandalos. Realismul-socialist a tâmpit acest popor. Plus că nu se mai predă istoria artei la liceu şi iată unde am ajuns".

Zoe Petre adaugă însă că publicul nu este poate pregătit pentru o astfel de operă. „Până nu se face o educaţie a populaţiei, ar trebui renunţat la arta figurativă, la portretistică, pentru că apar astfel de controverse. Normal că omul de rând vine şi zice «cum să-l faci pe împăratul Traian dezbrăcat şi cu pisica în braţe?», dar nu are dreptate. Nu poţi să-i obligi pe artiştii români să rămână cu 100 de ani în urma artei contemporane doar pentru a face pe plac publicului", observă Zoe Petre.

„Amplasarea mizează şi pe surpriză"

În ciuda acestor aprecieri, conducerea Muzeului Naţional de Istorie se află mai degrabă de partea celor nemulţumiţi şi ar cam vrea să scape de statuia împăratului Traian instalată pe treptele instituţiei. Oamenii de artă cred, totuşi, că este cel mai potrivit loc pentru a poziţiona un astfel de monument.

„Amplasarea este foarte bine aleasă pe treptele Muzeului de Istorie pentru că înăuntru se află şi columna lui Traian. Este o mitologie care devine accesibilă, asta a fost ideea. Amplasarea mizează şi pe surpriză, pentru că lumea e obişnuită ca statuile să fie în parcuri, îngrădite de un gărduţ şi de un gazon frumos aranjat. Acum e altceva, este o comunicare a reperului artistic cu viaţa reală. Toate aceste reacţii negative au pornit şi de la cei din interiorul muzeului. A existat de la început o abordare duşmănoasă din partea lor, complet iraţională", mai spune Pavel Şuşară.

Zoe Petre, mai supărată pe "Marea Ţeapă"

Statuia lui Traian cu lupoaica în braţe nu este singurul monument din Bucureşti care a stârnit controverse. „Memorialul renaşterii" de Alexandru Ghilduş, monument amplasat în Piaţa Revoluţiei şi botezat de bucureşteni „cartoful pe băţ" sau „marea ţeapă", a provocat la momentul inaugurării, în 2005, un val de nemulţumiri. Zoe Petre este şi acum supărată: „Personal am un război cu «ţeapa» lui Ghilduş, care a redus efectul ansamblului Coposu-Maniu (n.r. - statuile iluştrilor oameni politici, amplasate în aceeaşi zonă), care avea rolul lui acolo. Păcat!"

„O operă nefericită mi-a fost prezentată ca o capodoperă"

După ce a aflat propunerea de amplasare a statuii lui Traian pe scările Muzeului Naţional de Istorie, directorul instituţiei, Ernest Oberlander Târnoveanu, a încercat timp de un an şi jumătate să-i convingă pe reprezentanţii Primăriei că locul acestei sculpturi nu este acolo.

„Arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, mi-a prezentat-o, în miniatură, ca pe o capodoperă. Am crezut că aşa este, până am văzut-o de aproape. Adică la scară mică nu am văzut detaliile. Este o operă nefericită! Eu am fost împotriva ei şi din cauza faptului că această clădire are o problemă cu structura, la fel şi cu scările. Este o clădire cu risc seismic", explică Oberlander. 

Primăria Capitalei a făcut însă o expertiză tehnică pentru  a găsi locul perfect de amplasare a monumentului care cântăreşte o jumătate de tonă. „Nu ştiu cine a avut măreaţa idee. Nu sunt critic de artă ca să comentez prea mult pe seama statuii, dar am studiat şi alte opere de-ale sculptorului Vasile Gorduz, cum ar fi cea cu Eminescu în halat, care nu e tocmai reuşită", mai spune directorul Muzeului Naţional de Istorie.

Inaugurare pe ascuns

Statuia lui Traian a obţinut toate avizele necesare de la Ministerul Culturii, care a aprobat amplasarea ei fără să dea nicio explicaţie conducerii muzeului. „Îmi pare rău că nu am avut o discuţie cu directorul comisiei, Mihai Oroveanu, ca să-mi explice cum anume s-a ajuns aici, să găzduim o statuie care nu reprezintă instituţia noastră", completează Oberlander.

Mai mult, niciun reprezentant al muzeului nu a ştiut de evenimentul de dezvelire a statuii lui Traian, organizat de primarul general Sorin Oprescu în ziua în care şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la Primăria Capitalei.

Oberlander susţine că nu este prima dată când e pus într-o situaţie neplăcută de către autorităţile locale. „Anul trecut ne-au lipit o toaletă ecologică de zidurile edificiului. Observasem de fapt, înainte de a o amplasa, că ei au săpat la temelie. M-am alarmat şi am cerut explicaţii. Răspunsul lor a fost: «corespunde normelor europene»".

Directorul Muzeului Naţional de Istorie susţine că monumentul are oricum zilele numărate, întrucât sediul instituţiei va intra în renovare pentru aproape doi ani. Cele mai multe dintre obiectele de artă vor fi mutate, probabil, în noul sediu al Bibliotecii Naţionale. ;

Ce spun cititorii de pe internet

- VyckRo: „Oameni care nu se pricep la artă! Statuia nu îl reprezintă pe Traian cu lupoaica, hai să fim serioşi, este Oprescu care ţine în braţe un maidanez".

- John: „Dacă Traian, să zicem, reprezintă latinitatea, căţeaua ce reprezintă? Creştinismul? Şi chestia aia ce-i iese din gât ce este, o tenie extraterestră? Cine a dat accept acestei monstruozităţi?"

- Dana: „Cum facem să o dăm jos? Eu am scris primarului Oprescu un mail în acest sens. Poate cineva o să ia această iniţiativă".

Gorduz, un artist apreciat

Născut la 8 octombrie 1931, în Orhei, Vasile Gorduz este unul dintre cei mai apreciaţi sculptori contemporani. Absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti (1961), devine, doi ani mai târziu, membru în Uniunea Artiştilor Plastici din România. S-a numărat printre membrii fondatori ai Grupării 9+1, alături de alţi intelectuali cu renume, precum Horia Bernea, Sorin Dumitrescu şi Andrei Pleşu.

Decedat în 2008, Gorduz a primit de-a lungul vieţii numeroase premii la nivel naţional şi internaţional şi a avut expoziţii în mari oraşe ale lumii: Praga, Varşovia, Roma, Berlin etc. Criticii de artă l-au văzut ca pe un urmaş al marilor sculptori români Constantin Brâncuşi şi Dimitrie Paciurea.

Operele lui Gorduz se menţin şi astăzi la o cotă de piaţă destul de ridicată pentru un artist român contemporan. În 2008, lucrarea „Înger de grădină" a fost adjudecată de un colecţionar cu preţul de 1.900 de euro, în urma unei licitaţii organizate de Artmark. Un an mai târziu, lucrarea „Himera" s-a vândut cu 1.200 de euro.

„Lăsând la o parte cota de piaţă a lui Brâncuşi, care este o excepţie de la regulă, putem spune că lucrările lui Vasile Gorduz s-au vândut cu preţuri foarte bune. Spre deosebire de pictură. sculptura este mai puţin căutată şi nu este puţin lucru ca un artist român contemporan să se vândă cu 1.900 de euro", ne-a declarat Valeriu Sângeorzan, directorul de dezvoltare al casei de licitaţii Artmark.