Sorin Oprescu, la Adevărul Live: SRI a confirmat numărul maidanezilor. Rezolvarea problemei, întârziată. Când fuzionează ELCEN cu RADET

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Primarul general, Sorin Oprescu, a venit în platoul Adevărul Live pentru a dezbate principalele probleme ale Bucureştiului cu jurnaliştii Dan Marinescu şi Oana Balan. La aproape patru luni de la ziua în care Ionuţ Anghel (patru ani) a murit în urma unui atac al unei haite de maidanezi, edilul a explicat care este stadiul planului de gestionare. Acesta a vorbit şi despre situaţia clădirilor cu risc seismic, poluare şi fluidizarea traficului.

Despre problema maidanezilor

Primarul general Sorin Oprescu a explicat în ce stadiu este planul de gestionare a câinilor fără stăpân din Bucureşti. Edilul a declarat că a apelat la ajutorul serviciilor secrete pentru a putea avea o cifră precisă a numărului maidanezilor din Bucureşti.

„Nu a stat nimeni să numere câinii, dar încercări au fost. În urmă cu câţiva ani a fost o numărătoare când s-a vorbit de 65.000 de câini. După tragedia cu Ionuţ am cerut o identificare cât mai apropiată de adevăr. Am primit un raport de la Serviciul Român de Informaţii (SRI). Este fantastic cât de mult se apropiau cifrele. Cu mici abateri, se duceau către 62.000. Din aceştia, 25.000 de câini au fost sterilizaţi în ultimii cinci ani de zile.

Primarul General al Capitalei a aruncat încă o dată vina în cârca ONG-urilor, spunând că ideea sterilizării, vaccinării şi a retunării în teritoriu, propusă de acestea, a fost „cea mai mare prostie“.  „Returnarea a fost cea mai mare prostie, aceia lăsaţi la blocuri au plecat de acolo că nu le-a dat nimeni apă, mâncare“.

Oprescu, alba-neagra cu demisia

Edilul-şef a subliniat încă o dată că strategia principală a Municipalităţii este aceea a adopţiei, dar a recunoscut că termenul pe care l-a anunţat în ziua în care strategia a fost prezentată oficial nu va fi respectat. „Din 7.000 de câini, aproape 5.000 au fost adoptaţi. 2.000 sunt adopţii personale, iar restul sunt luaţi de un ONG. A început să se simtă pe străzi. Am făcut un plan, care e rata de strângere, tot. Nu ne mai putem ţine de termenul de 18 luni“, a spus primarul general la Adevărul Live. 

Aducem aminte că Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat pe 1 octombrie, la o lună distanţă de ziua în care Ionuţ Anghel (patru ani) a fost omorât de o haită de maidanezi pe un teren privat de lângă Parcul Tei din Sectorul 2, că va pleca de la municipalitate dacă planul nu va funcţiona. Acesta spunea atunci că va renunţa la funcţia de primar dacă planul prezentat, potrivit căruia 80% din câinii fără stăpân vor dispărea în 18 luni, nu va funcţiona.

„Dacă în 18 luni nu scăpam de 80% dintre maidanezii de pe străzile din Capitală, mă scol în picioare şi spun: <<Stimaţi cetăţeni n-am făcut ceea ce am promis>>. În condiţiile astea plec eu şi mă duc învârtindu-mă. Plec singur. Ce, trebuie sa-mi dau demisia?", spunea atunci Oprescu.

În problema adăposturilor pentru câini aflate în administraţia Primăriei Capitalei, Oprescu a declarat că va fi construit un adăpost nou, lângă închisoarea Rahova, unde vor exista în jur de 3.000 - 3.500 de locuri. Adăpostul de la Mihăileşti nu mai are locuri vacante în prezent, dar, potrivit edilului, în curând, se vor termina lucrările de mărire a spaţiilor de cazare. Primăria Capitalei are în acest moment 800 de locuri în cele două adăposturi aflate în administraţia ASPA, Mihăileşti şi Pallady.

„S-au redus şi la ASPA posturile vacante, s-au păstrat posturile unice. Cele vacante era mereu finanţate, dar nu ocupate. Fac pariu că în luna februarie apare ordonanţa: nu se pot face angajări. Acum e un avantaj, unul plecat, unul venit“, a declarat Oprescu recunoscând că a evitat subiectul eutanasierii câinilor. În prezent, normele de aplicare prin care maidanezii neadoptaţi în 14 zile pot fi eutanasiaţi nu au fost încă publicate.

În problema taxelor şi impozitelor locale primarul general a explicat că nu creşte niciuna în 2014. „În 2003, s-a modificat legea administraţiei, pistolul de atunci se descarcă şi acum. Aş vrea să precizez că noi avem la îndemână foarte puţine taxe, taxele de înmormântare... Ce să creşti? Ar fi normal ca texele de la sectoare să fie la Primăria Generală.

Pe problema bugetului Primăriei pentru anul viitor, Oprescu susţine că s-a creionat o variantă, însă a acuzat Guvernul de faptul că nu a respectat înţelegerea pe tema unor datorii. „Ne jucăm cu rectificările. Noi fixăm plafonul de cheltuieli după cel de venituri. În ultimii cinci ani, am pus datoria statului pen tru stadionul Lia Manoliu. Cu aprobarea CGMB am cheltuit acolo bani şi nu puţini. Datoria se cifrează undeva la 400 de milioane de euro. După două tentative reuşite de a ne da bani, 31 de milioane de lei în 2008 - domnul Tărinceanu şi 145 de milioane de lei în 2010 - domnul Boc, s-a terminat. Or, înţelegerea era clară: 75% contribuie Guvernul, 25% Primăria. A trecut, dar eu n-am cum să uit de chestia asta. Paralel cu acest lucru a scăzut împărţirea cotelor de redistribuire a TVA. Cotele la PMB erau scăzute, la sectoare erau în regulă. În condiţiile în care plătesc subvenţia la căldură, plătesc gratuităţi pe RATB, 42%-44% din buget se duce pe asta. Veniturile nu am cum să le cresc pentru că lumea este săracă şi încă o dată: eu am o pastilă de venituri, câteva venituri nesemnificative. Nu mă refer la cele de pe urma actelor, care sigur reprezintă o cotă. Aici este vorba de milioane. După care s-au petrecut nişte fenomene care sunt periculoase. Eu le-am spus foarte tare. Toată lumea dă compensări pe Legea 10 să le rezolve Primăria“, s-a plâns primarul.

Acesta a spus că deciziile date de instanţă în care Primăria este pârât şi în care este obligată să plătească despăgubiri este o problemă cu care se confruntă.

„La Costanada: hotărârea politică, de obicei tâmpită, că na, cum să-i spun altfel, i-a făcut pe ăia, PDL-ul, să nu voteze obligaţia luată prin contract de primarul general al vremurilor de atunci. Şi din acest moment mai am o singură cale de atac, recursul, al patrulea. Costanda a cerut 250 de milioane de euro. Până acuma s-au aprobat 120 de milioane de euro plus penalităţi 170. Păi închid primăria în condiţiile astea! Ce să fac când judecătorul vine şi îmi spune. De ce? Pentru că ăia n-au vrut să voteze un PUZ. De patru ori am introdus în şedinţă ordinară acest lucru, de patru ori n-au vrut să voteze“, spus primarul.

Oprescu: „Toţi îmi spuneau la tinereţe că sunt o speranţă“

Despre relaţia cu consilierii generali USL din cadrul Primăriei Capitalei Oprescu spune că nu este foarte bună „pentru simplul motiv că hotărârea politică primează întotdeauna raţiunii“.

„Deci raţiunea este spre oraş, mă întâlnesc cu liderii, discutăm. Nu seamănă foarte mult atmosfera cu ce era înainte. Ba mai mult, acuma încep să contabilizez şi ura celor dinainte care mai au reprezentanţi: cu cuvinte triviale, cu acuzaţii şi cu frâne. Eu înţeleg opoziţia, de pe vremea când eram într-un partid mare. Dar eu în viaţa mea am fost un tip independent şi mă mândresc cu chestia asta şi am făcut ce am crezut eu că e mai bine. E adevărat că după 40 de ani am învăţat să spun NU. Toţi îmi spuneau la tinereţe că sunt o speranţă. Acuma pot să-mi spună că am ajuns o certitudine la bătrâneţe“, a declarat primarul.

Sorin Oprescu, despre maidanezi, taxe şi biciclişti 

Despre Sala Multifuncţională de lângă Arena Naţională

După cinci ani de zile mi-ar fi ruşine să ies pe stradă, m-au păcălit unii constructori şi pe mine. Sper să se folosească sala pentru campionatul mondial de handbal, începem şi pationoarul. Cel vechi va fi dărâmat, dispare. Mai bine fac eu unul, am fost în Germania, m-am uitat. Ştiu cât se consumă curent. La noi e o problemă, construcţia se face, funcţionează, dar nu merge întreţinerea.

Despre problemele de la Arena Naţională

Acoperişul de pe Arena Naţională poate fi folosit, este legat de staţia meteorologică direct din Germania. Au monitorizarea non-stop. La 67 - 68 de kilometri pe oră îl laşi deschis. Apoi, observatorul UEFA ia această hotărâre, nu eu. Nu ai cum să nu respecţi treaba asta.

Despre Centrul Istoric al Capitalei

Nu ştiu ce m-aş fi făcut în finala Europa League dacă nu aş fi avut Centrul Vechi aşa cum este el. Am dat drumul la terase, azi nu mi-e ruşine cu strada civilizată, cu lumină, canalizare.

Bătălia a fost în spate la Universitate, prima parcare subterană, am stat trei ani ca să vrea Consiliul General de atunci să voteze porţiunea pe care o cunoaşteţi de la Splai unde ne puteam descurca civilizat. Au mai apărut unii care ziceau că au nu ştiu câţi metri, i-am despăgubit. Sunt în înţelegere cu Academia Română, are câţiva metri acolo. Nu am rezolvat problema persoanelor care locuiesc acolo, sunt multe probleme în oraşul ăsta.

Despre clădirile cu risc seismic

Crişan Atanasiu, arhitect şi blogger adevarul.ro:

crisan atanasiu

„Relaţia de prioritate pe care o vedeţi între proiectele pe care le-aţi executat sau pe care aveţi de gând să le executaţi (poduri, pasaje subterane, Stadionul naţional, chiar şi catedrala Mântuirii Neamului ş.a.) - aceste proiecte mari pe de-o parte în ce relaţie de prioritate se află cu necesitatea de a consolida clădirile afectate de cutremur sau neafectate de cutremur, dar care sunt în pericol? Vorbim aici despre blocurile construite până în 1940, de clădirile între 1940 şi 1977, şi chiar de blocurile construite după '77 până în '90, fără normative antiseismice care să le pună în siguranţă. Noi, cetăţenii, suntem ameninţaţi că o să vină un cutremur, ni se spune că intervalul este de 30 de ani. În ce măsură dvs. vedeţi o relaţie de prioritate, şi nu atât ca finanţe, ci ca preocupare, ca strategie?

Încerc şi eu gestionarea unei sărăcii

Oprescu: Eu am încercat să pot să schimb, nu atât ca finanţe, ci ideea în sine. Nu vreau să schimb sintagma, dar vreau să arăt foarte clar că din cauza legislaţiei nu mi s-a permis să schimb ceva. Au fost perioade când existau mai mulţi bani la consolidare, dar nu am putut să încep pentru că proprietatea, conform Constituţiei, este sfântă. Persoanele respective nu au vrut, alt tip de persoane sunt cele care au închiriat şi au plecat în lume. Puterea de a acţiona şi puterea financiară au fost susţinute de stat în anii ăştia. Din păcate, lucrurile de care vorbeam înainte ne-au ţinut pe loc.

Ce avem de făcut:

Am predat la Guvernul României, la Parlament, o lege modificată care să îmi permită să îmi dea instrumentele necesare să pot să intru în cele cu risc seismic de grad zero şi să pot să le consolidez. Există o comisie, eu i-am rugat pe domnii profesori de la Facultatea de Construcţii, pe domnul preşedintele de la Facultatea de Arhitectură şi împreună au reuşit să „certifice” o serie întreagă de clădiri, o ordine în care să putem să o facem, dar una dintre dimensiunile care trebuie luate în considerare sunt: numărul de apartamente şi numărul de locuitori în zonă.

Avem discuţii pe o serie întreagă de clădiri care costă mult mai mult de a fi refăcute şi un deranj formidabil şi dacă nu cumva acolo este bine să fie dărâmate în cunoştinţă de cauză şi înlocuite cu altceva. Cu ce? Cu concursuri de reabilitare a zonelor respective.

Ultima dimensiune, dar nu ultima mea dimensiune, este cea a intervenţiei imediate dacă se întâmplă un cutremur ca să pot să limitez aceste lucruri. Paralel merg în educarea copiilor în şcoală cu cărticele, informarea pe cicluri.

Clădirile de patrimoniu care au fost refăcute: vila Mina Minovici, pe fonduri europene, după 4 ani şi jumătate de contestaţii, Casa Cesianu, Arcul de Triumf şi celelalte intră în această sferă. Hanul Gabroveni este aproape gata, mă mut la Hanul Polonez în Moşii vechi, încerc şi eu gestionarea unei sărăcii.  

Despre zona metropolitană

Am încercat împreună cu profesori şi arhitecţi să prezentăm o strategie până în 2035, să ne întâlnim cu cei care au câştigat PUG-ul. Dezvoltarea echilibrată a oraşului alături de zona metropolitană. Nu au apărut regiuni pentru că e simplu: cine e şeful? Nenea Pandale este convis pe treaba asta cu Sectorul 7, e un primar adevărat.

Despre oamenii străzii

Cristi Dumitru, expert în comunicare, delegat al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi la Bucureşti şi blogger adevarul.ro 

image

„Bucureştiul este o capitală europeană care nu şi-a rezolvat o problemă esenţială pentru un oraş pe care vrem să-l numim civilizat: oamenii străzii. Ce strategie aveţi pentru a rezolva această problemă pe termen mediu şi mai ales ce puteţi face în această iarnă pentru a-i proteja?” 

Sorin Oprescu:  Nu numai în iarna asta, de patru ani şi jumătate, am reuşit să ajung la 1.200 de locuri pentru oamenii străzii. Am în Pallady un adăpost civilizat de care sunt foarte mândru. Mai am unul situat în spatele Spitalului 10, cu secţie de recuperare pentru bătrâni. I-am îmbrăcat pe toţi, îi trimit în spitale pe cei care au boli, majoritatea au boli venerice şi SIDA, îi trimit în unităţile spitaliceşti, la o înţelegere amiabilă cu colegii mei. I-am îmbrăcat, le-am luat haine de iarnă, dar în fiecare dimineaţă sunt oameni cărora le dau altă geacă: pleacă de dimineaţă, o dă pe băutură şi se întoarce ca un castravete. 

Nu am uitat şi de menirea noastră: aceea de a-i ajuta pe ceilalţi. 

Am şi familii cu o gândire a părinţilor ciudată. Au venit unii în faţa primăriei şi au zis că au doi copii şi să-i cazăm, i-am cazat. După două zile am aflat că tatăl ei o scosese la produs. Mi-a dat declaraţie şi apoi au plecat. Sunt mulţi astfel de oameni prin canale. Pe unii i-am ajutat şi eu când eram Director la Spitalul Universitar. Am ajuns să-mi fie frică să sudez gurile de canal de la intrare, că cine ştie ce este jos. 

Poliţia locală are sarcină de la mine să patruleze toate zonele din parc, să-i ia de pe bancă pe cei care sunt mereu acolo. Îl am pe unul pe stradă la mine, cu care nu ma pot înţelege, mi-a spus că nu vrea să meargă nicăieri.

Am cinci cantine sociale, mănâncă 8.000 de oameni în ele fără să plătească nimic. Pentru Sărbători le dau pachete acasă, îi spăl, la propriu, le spăl rufele, sunt trei centre situate lângă cantinele sociale. 

Bucureştiul, pregătit de iarnă

În ceea ce priveşte deszăpezirea, primarul general spune că Primăria este pregătită
„Am încercat să schimb chestia aia nenorocită: iată că şi de data aceasta autorităţile au fost prinse nepregătite. Începând din iarna lui 2008-2009 am reuşit la nivelul Primăriei Generale, luând pe dispoziţie de primar deszăpezirea marilor artere, cu priorităţi clare, spitale, grădiniţe, şcoli. Eu cred cu mâna pe inimă că de câţiva ani de zile bucureştenii nu au avut probleme mari.  Da, sunt pregătit cu ce înseamnă antidrapant, sare. Vă rog să vă uitaţi, să vedeţi maşinile cu sare în aşteptare când se anunţă că va ninge“, a declarat Oprescu. 

De asemenea, nici în ceea ce priveşte gigacaloria nu se va schimba nimic. „Dânşii plătesc 169,88 de lei, iar noi plătim până la 323 de lei“. 

Despre subvenţia la căldură şi fuziunea dintre ELCEN şi RADET, Oprescu spune că principalul obiectiv actual este de a scăpa Primăria Capitalei în a mai plăti penalităţi la datorii. Acest lucru ar urma să fie posibil prin transformarea într-o societate comercială.   

„Faptul că s-au produs nişte datorii istorice şi eu ajunsesem în ăştia cinci ani să plătesc penalităţi la penalităţi din banul public. Le-am explicat că nu poate să fie aşa, acesta este furt din buzunarul cetăţeanului. S-a făcut un memorandum pentru stingerea lucrurilor astea. Sper ca în mai-iunie să fim gata cu această divizare totală a ELCEN-ului şi cu transformarea RADET-ului în societate comercială, împreună cu ei o nouă societate. La fel şi la Mazăre la Constanţa. Nu e privatizare, acţionar e Primăria, dar este singura modalitate de a stinge nişte datorii la penalităţi, nu datoria de bază pe care începusem s-o plătesc. Dar legea e făcută cum este, întâi se plătesc penalităţile. Ajunsesem la datorie de bază de cinci mii de miliarde şi penalităţile erau de 8.700 de miliarde. Cine poate să scoată din buzunar 500 de milioane? Băieţii ăia prin Dubai“

Despre biciclişti, poluare şi trafic

Aici se împart lucrurile în două: înainte şi după mandatul meu. Nu toate pistele au fost de calitate, s-au făcut cam vreo 74 de kilometri. în mandatul meu m-am putut urca la 85-87 de kilometri, celelalte s-au distrus. Primarii de sector au dat aprobări şi s-au aşezat florărese.

S-au cheltuit 24 de milioane de lei, am mai cheltuit şi eu vreo trei jumate, sunt uşor mândru de mine, când am făcut Aviatorilor. Am refăcut bulevardele şi trotuarele cu piste de bicilete. Nu toate bulevardele sunt aşa. Am trasat şi pistele acolo care sunt după stndardele europene.

Avem borduri cumpărate după vremea lui Videanu, nu mai cumpărăm până în 2019. Ăia de la Poliţie de frica ONG-urilor au zis că Primăria este de vină.

Cosmin Popan este doctorand în sociologie la Universitatea Lancaster din Marea Britanie, unde studiază Bicycle Tourism - ca parte dintr-un program mai amplu numit „Liveable Cities”. Cosmin documentează modul în care mersul pe bicicletă poate deveni un sistem alternativ într-un oraş. Alături de două prietene, el a lansat în 2009 şi proiectul portocalamecanica.ro, o platformă dedicată culturii bicicletei în Bucureşti.

image

Cosmin Popan, către primarul Sorin Oprescu: 

„Niciuna dintre pistele actuale nu corespunde normelor de siguranţă şi sunt lipsite de orice continuitate, nu sunt interconectate.” 

„Mersul pe jos şi cu bicicleta sunt privite ca soluţii de mobilitate sustenabilă peste tot în Europa de Vest. Cu toate astea, Bucureştiul face sau are în plan să facă exact pe dos decât toate aceste oraşe: parcări în zone centrale (Piaţa Universităţii) care sufocă şi mai tare oraşul deja supra-aglomerat, artere de mare viteză care urmează să taie oraşul în două (Berzei-Buzeşti-Uranus), zero sancţiuni pentru automobile parcate ilegal pe trotuare, piste de biciclete plătite cu 10 milioane de euro din bugetul oraşului, amplasate pe trotuare şi apoi desfiinţate pentru că nu corespund normelor de siguranţă (pentru care primarul are o plângere la DNA). N-am să întreb de ce Bucureştiul arată ca un oraş din anii '50 când vine vorba de mobilitate urbană. 

Poluarea e prima şi cea mai mare consecinţă a numărului tot mai mare de automobile din Capitală. Întrebarea mea este:

Ce a făcut concret Sorin Oprescu, ca primar, pentru a rezolva problema poluării aerului din Bucureşti? 

Sorin Oprescu: Concret, ce-a făcut Oprescu!. Păi, Oprescu a început să aşeze maşinile care stau pe stradă, a început să le aşeze în parcări subterane. Toată lumea vorbea de ideea asta. Iată că s-au născut două din aceste parcări şi continui cu asta. Parcări făcute în parteneriat public privat, nu pe banii oraşului.

Aş vrea să plecăm de la nişte realităţi, pe scurt: sunt două milioane de maşini în Bucureşti. Două milioane de maşini trebuie să circule. Păi, pe unde să circule?  Să nu mai circule prin centru, cum bine spuneţi. Şi atunci s-a dus şi a legat podul Doamna Ghica cu două cartiere mari de tot, ca să nu spun trei: Tei, Colentina şi Pantelimonul, prin podul ăsta peste linia ferata. Continui cu Bulevardul Nicolae Grigorescu, trecem peste Dâmboviţa şi mergem până la şoseaua Berceni. În felul acesta, tot ce este prin sud, nu mai trece prin centrul oraşului şi poate ieşi spre nord în momentul când se duc în weekend în partea de nord sau unde au treabă şoferii. Nu uitaţi că autostrada A3 intră aici, în partea de nord a oraşului.

La fel, încercăm şi pe partea cealaltă a inelului median către vest. Am făcut un plan de spălat străzile cu detergent şi „mi-au frecat ridichea de n-am avut aer”, un an de zile, ca să iau praful. Praful vine de la Cairo, mi s-a explicat, aşa o fi, din deşert, am luat foarte în serios asta. Eu am învăţat pe vremea când eram tânăr ca dumneavoastră că praful vine din Bărăgan şi că există o serie întreagă de noxe. O serie întreagă de uzine care să elimine în aer o serie întreagă de pulberi, nu mai sunt. Asta ca să fiţi convinşi. Fiindcă nu există nicio staţie care funcţionează, am început să-mi cumpăr staţii care determină calitatea aerului. Şi surpriză! Noaptea, atmosfera este mai încărcată decât este ziua. Am dat dispoziţie să se spele roţile la maşinile care ies din şantiere. Unii respectă, alţii nu respectă.

Oana Bălan: Ce faceţi cu cei care nu respectă?

Sorin Oprescu: Primesc amenzi. Ajungem la judecătorie şi judecătorul le anulează. Asta e. Continuăm, o ţin aşa cu persuasiunea asta în a-i lămuri că trebuie să păstreze mai multă curăţenie în oraş. Mi-am luat analizoare de zgomot şi aer, monitorizez Bucureştiul în fiecare zi, în fiecare lună şi m-am dus către acoperişurile verzi. M-am dus să înlocuiesc pomii pe care i-au tăiat în cadrul lucrărilor publice care se fac. Dacă se taie 10 pomi, trebuie să pun 100. O să mă întrebaţi: „unde-ai pus, băi, pomii ăştia?“. În parc i-am pus şi pe aliniamentele stradale, pe care puteţi să le vedeţi. Am terminat cu cadastrul verde, acum ne-am dus către cadastrul verde şi din curţile privaţilor. La cadastrul verde făcut pe o perioadă de trei-patru ani de zile, la primărie. Am continuat cu cadastrul verde al cimitirelor, am zonele de verde şi de acolo, dar nu asta mă interesa la cadastrul cimitirelor.

Merg pe fonduri europene către malurile lacurilor Herăstrău, Colentina, Tei, pe toată salba de lacuri, unde, sincer să vă spun, vreau să pot să circul cu bicicleta. Adică, pe un perimetru de aproape 11 kilometri. Şi, bineînţeles, încerc să dau drumul la maşinile electrice. Dacă am prin cimitire şi prin zonele de parc maşini electrice, mă refer la partea de maşini, maşini, de circulat pe stradă, nu autobuze electrice, troleibuze, dar cu autonomia asta şi bineînţeles, maşinile mici. Am staţii de încărcare, am aprobarea consiliului general.

Dan Marinescu: Vă gândiţi să schimbaţi parcul de autobuze, să aduceţi numai electrice?

Sorin Oprescu: Asta e de viitor! Am primit oferte de autobuze electrice, dar costurile pentru un astfel de autobuz se ridică la 450.000 de euro.

Cosmin Popan: La tot ce s-a spus până acum, mi se pare că domnul Oprescu face două greşeli elementare. Una la mână, când spune că două milioane de maşini trebuie să circule în Bucureşti, asta înseamnă că doar maşinile trebuie să circule. Nu este vorba de mobilitatea urbană, ci de faptul că favorizează mersul cu maşina, pentru că decizia împotriva automobilităţii ar atrage după sine şi pierdere de voturi. 

Al doilea lucru, referitor la parcările centrale, vă lăudaţi că sunt două: nicăieri în Europa la care vă referiţi şi la care dumneavoastră năzuiţi, parcările nu se fac în zone centrale. Ar trebui să mai consultaţi Copenhaga despre care vorbiţi.

Sorin Oprescu: N-aţi înţeles nimic, dar e bine totuşi!

Clădiri cu risc seismic

Din 150 de apartamente, mă refer la blocurile mari cu şapte opt etaje cu sute de apartamente. La podul Adriatica am aşteptat patru ani. Mai am unul mare de la Smârdan colţ cu Sfântul Dumitru. 

Am trimis notificări, am încercat să consolidez. Atât îmi permite legea. Nu ai niciun instrument să poţi interveni. Asta am cerut în modificare legislaţiei, să-mi dea instrumentele să fac aceste consolidări. 

Sunt locurile unde oamenii s-ar aduna, în parcuri şi în diferite puncte din aproprierea blocurilor. Am 12 şcoli amenajate special pentru situaţii de criză, unde oamenii ar avea tot ce trebuie pentru primele trei-patru zile. Anul viitor sper să ne îndreptăm şi către un spital de campanie pe care îl amenajăm dacă este nevoie. Apoi bateria de maşini care să fie în aşteptare şi să intervină când este nevoie. 

Am antamat inclusiv servicii cu echipe specializate care folosesc câini care caută oameni prinşi între dărâmături. Am inclusiv la Craiova, am discutat cu mama lui Zgonea care are o fundaţie care dresează câinii. 

Doi ani şi opt luni am stat în procese cu Hala Matache. Salvaţi Bucureştiul. Sunt proiecte blocate cu sentinţe de la Cluj, care îmi spune mie ce să fac în Bucureşti. O vom reface.

S-a declanşat concursul pentru zona din jur. Acum lucrez la luminiţe şi pentru alte lucruri din zonă. 

Despre Ciurel

Aceeaşi oameni care vor deveni de tristă amintire pentru poporul acesta. Ei sunt pe principiul să se schimbe totul dar să nu se întâmple nimic. Acolo am deblocat şi îmi fac podul. 

Pierdem timpul. Cu multă răutate şi pierdem timpul. Am eu alte păcate cu întârzieri şi astea, nu cu astea. La Mihai Bravu m-a păcălit Iordache, m-a păcălit că-i face cu banii lui. Am stat peste un an de zile. 

Oana Balan, jurnalist: Un arhitect danez renumit ne avertiza că dacă avem poduri noi, vom avea mai mult trafic. 

Sorin Oprescu: Nu vei avea mai mult trafic, vei avea traficul obişnuit. Ce-i de preferat să intre şi să iasă repede sau să stea bară la bară şi să polueze. 

Astea sunt vorbe ale unor oameni care nu se pricep. Ştie cineva cum mă lupt să desfac nişte structuri care s-au construit în peste 20 de ani? Ştie cineva cât costă un autobuz?

A rămas în continuare acelaşi mecanism, dar iată că acum nu mai au curajul pentru că a început hora procurorilor. 

Pe aceeaşi temă:

Oprescu i-a convocat pe consilieri într-o şedinţă de îndată pentru prelungirea contractului de închiriere a sediului Primăriei
 

Sorin Oprescu, despre pistele pentru biciclete: „Au fost făcute în grabă, recunosc că nu sunt după standarde europene“

PDL şi PPDD cer comisie parlamentară de anchetă privind gestionarea bugetului Primăriei. Mihai Atănăsoaei: „Noul sediul al Primăriei, chirie de lux“

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite