SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun
0„Adevărul de Seară“ îl caută în istorie pe primarul care a știut cel mai bine să-și facă treaba. De la generalul Barbu Vlădoianu, ajuns în fotoliul de edil-șef la 1 august 1864, până la chirurgul Sorin Oprescu, prin această funcție s-au perindat 81 de politicieni cu meserii dintre cele mai variate: de la strungari la academicieni, scriitori, militari de carieră, medici sau juriști.
Doar 12 dintre ei au reușit să obțină de două ori mandatul de primar, și anume Barbu Vlădoianu, Gheorghe Gr. Cantacuzino, C.A. Rosetti, Nicolae Filipescu, Constantin F. Robescu, Procopie I. Dumitrescu, Emil Petrescu, Gh. Gheorghian, I. Costinescu, Victor Dombrovski, Viorel Lis și Traian Băsescu.
Timp de o lună, reporterii „Adevărul de Seară“ vi-i vor prezenta, în cadrul serialul POVEȘTI DE BUCUREȘTI, pe primarii Capitalei care au lăsat în urmă cele mai multe proiecte finalizate. În tot acest timp, vă invităm să ne lăsați comentarii sau să trimiteți mailuri la adresa bucuresti@adevarul.ro cu motivele pentru care considerați că unul sau altul dintre ei merită să fie reținut drept “cel mai bun primar de București”.
LISTA PRIMARILOR BUCUREȘTIULUI:
1. Generalul Barbu Vlădoianu: (1) 1 august 1864 – octombrie 1865
A fost primul primar al Bucureştiului. A avut două mandate, iar în timpul administraţiei sale s-a construit Podul Mogoşoaia, s-a creat Oficiul de Stare Civilă, a început construcţia primei linii ferate din România – Bucureşti – Giurgiu şi s-a dat în funcţiune prima linie de tramvai trasă de cai.
Tot el a decis ca morile de apă de pe râul Dâmboviţa să fie desfiinţate şi a fost proiectat un sistem de canalizare a râului pentru a împiedica inundaţiile. A organizat și primul corp de pietrari în vederea pietruirii străzilor Bucureştiului.
Citește AICI un articol despre realizările primului primar de București.
2. Constantin Iliescu: noiembrie 1865 – martie 1866
3. Dimitrie C. Brătianu: martie 1866 – martie 1867
Deşi mandatul său a fost de numai un an, el a fost martorul unui eveniment major în istoria ţării noastre: venirea Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al României. Dimitrie C. Brătianu l-a primit pe Carol I în apropierea pădurii Băneasa, unde a ţinut un discurs pro-rege în faţa a peste 30.000 de oameni.
4. Panait Costache: martie 1867 – noiembrie 1868
5. Panait Iatropol: noiembrie 1868 – martie 1869
Panait Iatropol (1832-1876) a fost medic. Obținuse titlul de doctor în medicină la Paris, iar după revenirea în București a făcut parte din “comisia de înfrumuseţare şi însǎnǎtoşire a oraşului” numitǎ de Primǎrie, care se ocupa de deschiderea unor bulevarde, repararea pavajelor ori rectificarea albiei Dâmboviţei. Din 1866 și până la finalul vieții a fost doctor primar la Spitalul Colentina. În cele șase luni cât a fost primar nu a reușit să atingă nicio performanță notabilă.
6. Gheorghe Gr. Cantacuzino: (1) mai 1869 – ianuarie 1870
Om politic, jurist, mare latifundiar și preşedinte al Partidului Conservator. El a renunţat la salariul ce i se cuvenea pentru funcţia de primar sşi, din banii lui, a ridicat pe Câmpia Filaretului o fântână care-i poartă numele. Cantacuzino era faimos în epocă atât pentru averea sa, cât şi pentru faptul că era zgârcit, fiind poreclit „Nababul“.
7. Eftimie Diamandescu: februarie 1870 - septembrie 1870
Spitalul de Psihiatrie „Domniţa Bălaşa“ de la Bălăceanca este ctitoria sa.
8. Generalul Christian Tell: noiembrie 1870 – ianuarie 1871
S-a născut la Braşov şi a făcut studiile la Colegiul “Sfântul Sava” din Bucureşti, unde i-a avut ca profesori pe Gheorghe Lazăr şi Ion pe Heliade Rădulescu. La izbucnirea revoluţiei de la 1848, Christian Tell a mobilizat trupele pe care le comanda în sprijinul revoluţionarilor din Ţara Românească, ajungând să fie cunoscut sub numele de “sabia revoluţiei”.
9. C.A. Rosetti (1): ianuarie 1871 – martie 1871
A rămas în istorie ca unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 și mai puțin ca primar al Bucureștiului, funcție pe care a ocupat-o de două ori. Despre activitatea din fruntea Capitalei, istoricii au reținut faptul că s-a implicat activ la conducerea comerțului bucureștean. A fondat unul dintre cele mai prestigioase cotidiene ale veacului al XIX-lea, „Românul”.
10. Scarlat Kretzulescu: mai 1871 – decembrie 1872
Principala sa realizare constă în faptul că a realizat sistematizarea terenului şi a căilor de acces către Oborul de vite, mutându-l apoi în Târgul Moşilor.
11. Generalul Barbu Vlădoianu (2): decembrie 1872 – mai 1873
12. N.C. Brăiloiu: iunie 1873 – septembrie 1873
Constantin N. Brăiloiu s-a născut în 1809 la Craiova. A avut patru mandate de deputat și senator, a fost Ministru al Justiției și al Educației.
13. General George Manu: octombrie 1873 – aprilie 1877
Generalul a condus artileria Armatei pe fronturile Războiului de Independenţă și a ocupat funcția de prim-ministru al României. A demisionat din funcția de primar pentru a merge în război.
14. C.A. Rosetti (2): aprilie 1877 –august 1877
15. Dimitrie Cariagdi: decembrie 1878 – noiembrie 1883
În timpul primariatului lui Dimitrie Cariagdi s-a cumpărat una dintre cele mai mari clădiri ale oraşului, o veche casă boierească ridicată după 1810 de vistiernicul Ion Hagi Moscu. Marea sa realizare a constat în obținerea unui credit de 15 milioane lei pentru canalizarea Dâmboviţei. În plus, Carigdi a introdus pavajele cu piatră cubică.
16. M. Torok: noiembrie 1883 - ianuarie 1884
17. Nicolae Fleva: ianuarie 1884 - aprilie 1886
Și-a axat aproape toate eforturile pe continuarea lucrărilor de canalizare şi de regularizare a albiei Dâmboviţei. În plus, a amenajat piața Sf. Anton, din fața Hanului Manuc. Tot în timpul lui, în februarie 1886 au fost inaugurate localul băilor Eforiei de pe Bulevardul Elisabeta şi sala pentru serbări, în prima dintre aceste clădiri aflându-se astăzi sediul Primăriei Sectorului 5. A demisionat în aprilie 1886, pe motiv că nu are majoritate în consiliu.
18. N. Manolescu: iunie 1886 - noiembrie 1886
19. Ion Câmpineanu: noiembrie 1886 - aprilie 1888
A ocupat numeroase funcții publice, precum ministru de externe, al finanțelor, al domeniilor. Liberalul nu s-a făcut însă remarcat prin proiecte inedite ca primar.
20. Pake Em. Protopopescu: aprilie 1888 - decembrie 1891
Primarul Bucureştiului dintre 1888 şi 1891 a reuşit însă să intre în istorie drept unul dintre cei mai eficienţi şi inventivi: a extins iluminatului public în tot oraşul, a făcut trotuare şi noi artere de circulaţie în oraş, a introdus telefonia publică şi construit aproape 30 de şcoli, printre care şi Colegiul „Gheorghe Lazăr“.
Citește AICI un articol despre primarul-minune de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
21. Dimitrie Orbescu: decembrie 1891 - iunie 1892
22. Georges Trandafil: iunie 1892 - februarie 1893
23. Nicolae Filipescu: (1) februarie 1893 - octombrie 1895
În timpul mandatelor sale a fost introdus tramvaiul electric, iluminarea cu gaz, s-a construit o baie popular, precum și Observatorul Astronomic.
24. Petre Sebeșanu Aurelian: octombrie 1895 - decembrie 1895
A fost academician, economist, agronom, om politic român, membru titular din 1871 al Academiei Române, preşedinte al acesteia între anii 1901 - 1904.
25. Constantin F. Robescu: (1) ianuarie 1896 - aprilie 1899
Sub mandatul său, s-a hotărât lărgirea Căii Victoriei. A fost unul dintre fondatorii “Şcolii Speciale de Silvicultură” din Bucureşti.
26. Nicolae Filipescu: (2) aprilie 1899 - iunie 1899
27. Barbu Ștefănescu Delavrancea: iunie 1899 - februarie 1901
A fost primar în timpul perioadei de criza economică şi a luptat ca lucrările edilitare, urbanistice şi de înfrumuseţare a Capitalei să nu fie oprite, fapt care l-a pus deseori în conflict cu consiliul comunal pe care-l conducea.
28. Em. Costinescu: februarie 1901 - aprilie 1901
A fost finanţist, politician liberal, deputat, ministru de Finanţe. A rămas în istorie drept unul dintre fondatorii şi directorii Băncii Naționale, dar și pentru faptul că a botezat stațiunea Costinești, înființată pe una dintre moșiile sale. Întrucât a fost primar al Capitalei numai trei luni, nu a reușit să iasă cu nicio inițiativă edilitară în evidență.
29. Procopie I. Dumitrescu: (1) aprilie 1901 - noiembrie 1902
Născut în 1845, Procopie Dumitrescu a urmat în capitala Franţei studii în Drept, din 1870 intrând în magistratură, unde va rămâne doar şase ani, pentru a se dedica carierei politice. La începutul carierei sale a fost prefect al Poliției Capitalei, iar apoi, în două rânduri, totalizând o perioadă de doi ani, primar al Capitalei. Pentru activitatea sa a fost decorat Comandor al Ordinului Steaua României.
30. Constantin F. Robescu: (2) noiembrie 1902 - decembrie 1904
31. Mihai I. Cantacuzino: decembrie 1904 - martie 1907
32. Comănescu C. Costescu: aprilie 1907 - iunie 1907
33. Vintilă I. Brătianu: iunie 1907 - februarie 1910
Ca primar, inginerul Brătianu a căutat să imprime un anumit stil de muncă al funcționarilor: respectarea programului de lucru cu publicul, înlăturarea mituirii şi a intervenţiilor pentru rezolvarea problemelor. În plus, la sugestia lui s-a întocmit un plan general de zonificare a Capitalei în care se stabileau: zona centrală, zona de locuinţe ieftine, zona de vile, zona industriilor insalubre. Alte realizări au fost: iluminatul public cu gaz aerian, pavarea străzilor, edificarea unor şcoli primare, a unor dispensare, construirea unui abator comunal și a unei fabrici de gheaţă.
34. Procop I. Dumitrescu: (2) februarie 1910 - ianuarie 1911
35. Dimitrie Dobrescu: ianuarie 1911 - octombrie 1912
Politician conservator, fost prefect al Poliţiei Capitalei. A dispus dǎrâmarea Casei Hagi-Moscu, sediul de atunci al Primǎriei, sperând că se construi un sediu mai impunător pentru instituția pe care o conducerea, dar visul său nu s-a împlinit.
36. C. Istrati: octombrie 1912 - martie 1913
37. Gheorghe Gr. Cantacuzino: (2) martie 1913 - decembrie 1913
38. G. I. Saita: ianuarie1914 - martie 1914
39. Emil Petrescu: (1) martie 1914 - noiembrie 1916
40. Colonel Victor Verzea: noiembrie 1916 - iunie 1917
41. Dem Bragadiru: iunie 1917 - august 1917
42. I. Dobrovici: august 1917 - noiembrie 1918
43. Emil Petrescu: (2) noiembrie 1918
44. C. Hălăuceanu: decembrie 1918 - septembrie 1919
45. Pandele Tarușanu: octombrie 1919 - ianuarie 1920
46. Gh. Gheorghian: (1) ianuarie 1920 - februarie 1922
A propus înfiinţarea “Muzeului Comunal Bucureşti”, idee aprobbată de Consiliul Comunal la finalul anului 1921. Noul muzeu urma să fie deschis la Casa Moruzi de pe Calea Victoriei nr.117, zisă şi Casa cu lanţuri, construită în 1825. Mandatul său de doar doi ani nu i-a permis să-şi vadă planul pus în aplicare. Muzeul a fost deschis abia în 22 noiembrie 1931, în prezenţa primarului de atunci, Dem I. Dobrescu zis “primarul târnăcop”.
47. Matei Gh. Corbescu: februarie 1922 - decembrie 1922
În timpul mandatului său, la Bucureşti, s-a organizat o paradă paradă în cinstea Marii Uniri. Cel mai potrivit loc pentru eveniment era Arcul de Triumf. La vremea respectivă, singurul arc de triumf din Capitală era construit dintr-un material care nu rezista ploilor. Matei Gh. Corbescu a venit cu propunerea ca un nou Arc de Triumf, din lemn, să fie ridicat până când se vor găsi bani de unul impunător. A fost criticat pentru iniţiativa. Compozitorul George Enescu i-a scris atunci primarului: „ Dar adevăratul Arc de Triumf, pe când?”
48. Lucian Skupiewski: februarie 1923 - aprilie 1923
Skupiewski a fost unul dintre prietenii regelui Carol al II-lea şi face parte din familia strămoşilor preşedintelui Poloniei Lech Kacinski , decedat într-un accident aviatic. Lucian Skupiewski şi-a dedicat întreaga viaţă îngrijirii bolnavilor şi a organizat şi condus toate spitalele de răniţi din împrejurimile Bucureştiului, în timpul Primului Război Mondial. În timpul mandatului său, şi-a continuat activitatea medicală. A lucrat în cadrul organizaţiei "Refugiilor pentru lăuze sărace" şi a fost director al maternităţii din Calea Grivilei, pe care mai apoi a transformat-o într-un spital specializat.
49. I. Costinescu: (1) aprilie 1923 - aprilie 1926
50. Anibal Teodorescu: aprilie 1926 - iulie 1927
Anibal Teodorescu a fost jurist şi membru corespondent al Academiei Române. A publicat mai multe lucrări în care trata problema administraţiei locale şi a autonomiei locale. Principiul său era acela că autonomia locală duce la o descentralizare administrativă.
51. I. Costinescu: (2) iulie 1927 - noiembrie 1928
52. Gh. Gheorghian : (2) decembrie 1928 - ianuarie 1929
53. Dem I. Dobrescu: februarie 1929 - ianuarie 1934
A fost supranumit “primarul târnăcop” din cauza numeroaselor proiecte urbanistice pe care le-a derulat. El a fost cel care a iniţiat construcţia de ştranduri în Capitală, a lărgit marile artere ale Bucureştiului, spre exemplu Calea Victoriei, şi a făcut parcurile Snagov şi Băneasa. Spunea că vrea să îi facă pe bucureşteni să iubească Bucureştiul.
A fost acuzat că a realizat lucrările din zona Unirii doar pentru a-şi sluji grupurile de interese: pavajele s-au deteriorat repede şi trebuiau refăcute. Faptul că Dobrescu a dispus construirea ştrandurilor din Capitală nu a fost pe placul tuturor. Acest obicei nu era privit cu ochi buni la vremea respectivă. A fost ameninţat cu moartea pentru că a vrut să a vrut să amenajeze lacurile din zona Colentinei, pentru că se presupunea că acolo s-ar fi scăldat Mihai Viteazul.
54. Al. Gh. Donescu: martie 1934 - ianuarie 1938
În perioada în care Donescu s-a aflat la cârma Capitalei în Bucureşti a fost iniţiată o sărbătoare anuală a oraşului, “Luna Bucureştilor”. În plus, a fost construit Arcul de Triumf actual şi a fost inaugurată Grădina Botanică.
55. Constantin C. Brăiesku: ianuarie 1938 - februarie 1938
56. Iulian Peter: februarie 1938 - septembrie 1938
Primarul a avut iniţiativa de a monta o statuie a lui Constantin Brâncoveanu în curtea bisericii Sf. Gheorghe-Nou, acolo unde este înmormântat domnitorul.
57. General Victor Dombrovski: (1) septembrie 1938 -septembrie 1940
Generalul a avut o preocupare constantă pentru infrastructura drumurilor din capitală şi traficul care începea să fie o problemă din cauza faptului că străzile erau tăiate de multe căi ferate. În timpul mandatului său a fost deschis pasajul inferior din Calea Grivitei, au fost lărgite şi a modernizate artere central de circulaţie (Calea Victoriei, Strazile Smardan, Domnei, Batistei, Vasile Conta), s-a inaugurat Bulevardul Mareşal Constantin Prezan şi o nouă arteră a Şoselei Kisseleff a fost dată în folosinţă. Dombrovski a amenajat Piata Palatului şi a construit Şcoala Superioară de Război, dar a amenajat şi lacuri ca Băneasa, Herăstrău, Floreasca şi Tei. A dat locuinţe muncitorilor şi a făcut demersuri pentru ca mai multe zone din oraş să aibă curent electric.
58. G. I. Vântu: septembrie 1940 - februarie 1941
59. General Rodrig Modreanu: februarie 1941 - decembrie 1941
A fost și primar al Timișoarei.
60. General Constantin Florescu: decembrie 1941 - octombrie 1942
61. General Ion Rășcanu: octombrie 1942 - august 1944
Cunoscut mai mult pentru activitatea militară, a fost primar și al orașului Vaslui.
62. General Victor Dombrovski: (2) august 1944 - februarie 1948
63. Nicolae Pârvulescu: august 1948 - februarie 1949
64. Nicolae Voiculescu: februarie 1949 - decembrie 1950
65. Gheorghe Roman: decembrie 1950 - decembrie 1951
66. Anton Tatu Jianu: ianuarie 1952 - iunie 1952
Imediat după retragerea din funcție, a devenit ministru al justiției în guvernul Ghe. Gheorghiu Dej.
67. Jean Ilie: iulie 1952 - martie 1953
68. Crăciun Blidaru: aprilie 1953 - ianuarie 1954
69. Gheorghe Vidrașcu: ianuarie 1954 - februarie 1955
Adjunct al șefului Serviciului Special de Informații, primar al Ploieștiului și al Bucureștiului, demnitarul communist a fost numit ulterior ambassador în Cehoslovacia.
70. Ștefan Bălan: martie 1955 - ianuarie 1956
Inginer doctor docent, a rămas în istorie pentru că a întocmit Lexiconul Tehnic Român.
71. Anton Vlădoiu: februarie 1956 - martie 1958
72. Dumitru Diaconescu: martie 1958 - aprilie 1962
73. Ion Cozma: aprilie 1962 - februarie 1968
Născut în 1923, demintarul comunist a ocupat ulterior funcția de ministru al turismului, iar apoi a devenit ambassador în Polonia, și Egipt.
74. Dumitru Popa: februarie 1968 – 1971
A fost prim-secretar al partidului comunist.
75. Gheorghe Cioară: 1971 – 1975
76. Ion Dincă: 1976 – 1980
A fost cunoscut prin porecla „Te-leagă”, întrucât nu ezita să aresteze chiar și membri importanți ai aparatului de stat. A făcut 5 ani de închisoare pentru reprimarea revoluției din 1989. Are două fiice plecate în SUA; una a fost căsătorită cu afaceristul Gabriel Popoviciu, cealaltă cu acționarul de la Dinamo, Nicolae Badea. A murit în 2007.
77. Gheorghe Pană: 1981 – 1985
Strungar la bază, Pană a crescut constant în funcții începând cu anii 70, întrucât a fost unul dintre cei mai entuziaști susținători ai cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu.
78. Constantin Olteanu: 1986 – 1988
Fost ministru al apărării timp de cinci ani, Olteanu își amintește că a devenit primar al capitalei după ce Ceaușescu l-a chemat în birou și i-a spus: "Mergi pe linie politică, în locul lui Pană, iar în locul tău o să-l punem pe Milea". Printre obiectivele realizate în mandatul său de primar, Olteanu menționează modernizarea râului Dâmbovița, continuarea lucrărilor la metrou, construcția de locuințe și prelungirea Bulevardului Victoria Socialismului până la Șoseaua Mihai Bravu.
79. Radu Constantin: 1988
80. Barbu Petrescu: 1989
De numele ultimului primar comunist al Bucureștiului se leagă organizarea mitingului lui Ceaușescu din 21 decembrie 1989.
81. Dan Predescu: 20 ianuarie 1990 - 23 iulie 1990 (demis)
Fost preşedinte al Consiliului Municipal Bucureşti al Frontului Salvării Naţionale, Dan Predescu s-a aflat în primul grup de oameni care au pătruns în Primăria Capitalei în ziua de 22 decembrie 1989. Primul lucru făcut după Revoluţie de primar a fost să-i împroprietărească pe noii demnitari cu locuinţele rămase libere de la cei vechi.
Bilă albă: printre priorităţile sale s-a numărat aprovizionarea corespunzătoare a oraşului cu alimente, modernizarea străzilor şi schimbarea denumirii unora dintre acestea.
Bilă neagră: nu a asigurat corespunzător salubritatea oraşului şi nu a continuat programul de construcţii de locuinţe, fapt pentru care a fost demis.
82. Ștefan Ciurel: 24 iulie 1990 - 17 noiembrie 1990 (demisionat)
Bilă albă: a asigurat apa potabilă pe toată suprafaţa oraşului cu staţii de epurare, a procurat utilaje pentru curăţarea, repararea şi asfaltarea străzilor, a continuat construirea de locuinţe şi şcoli
Bilă neagră: nu a reformat sistemul de sănătate, nu a dat o importanţă prea mare protecţiei mediului şi dezvoltării urbanistice, critici aduse de guvern care l-au făcut să demisioneze.
83. Viorel Oproiu: noiembrie 1990 - septembrie 1991
Oproiu a avut grijă ca din prima lună de mandat să adopte măsuri privind îmbunătăţirea funcţionării aparatului administrativ, precum Salubritatea, Întreprinderea de Transport şi Direcţia Generală pentru dezvoltarea construcţiilor de locuinţe. Asociaţia Revoluţionară 16-21 decembrie a organizat un miting de protest în care a cerut demiterea primarului general din cauza pretinselor sale legături cu foste structuri din conducerea PCR, la 29 martie 1991.
Bilă albă: a organizat prima licitaţie pentru atribuirea de spaţii comerciale, 10 la număr şi a facilitat apariţia publicaţiei „Bucureşti” cu scopul de a prezenta problemele prioritare de pe agenda de lucru a primăriei şi deciziile acesteia.
Bilă neagră: nu a avut o colaborare prea strânsă cu primarii de sector.
84. Doru Viorel Pană: septembrie 1991 - februarie 1992
Numirea sa a venit la o zi după ce Nicoale Oproiu a fost destituit din funcţie de premierul Petre Roman.
Bilă albă: a luat măsuri de asigurare cu alimente a populaţiei pe perioada de iarnp li a energiei electrice şi termice. A constituit primul colectiv de control menit să constate şi să sancţioneze contravenţiile privind regimul de autorizare a construcţiilor.
85. Crin Halaicu: februarie 1992 - iunie 1996
Membru al Partidului Naţional Liberal, Crin Halaicu a câştigat alegerile locale pentru postul de Primar General al Bucureştiului în faţa a 40 de candidaţi. În turul doi s-a luptat pentru funcţie de Cazimir Ionescu de la Frontul Salvării Naţionale.
Halaicu rămâne în memoria oraşului printr-o serie de afaceri controversate, printre care şi cea a spaţiilor comerciale închiriate la nişte preţuri infime.
Bilă albă: a construit 16.000 de apartamente în mai multe zone a Capitalei şi a construit 90% din infrastructura (apă, canal, gaze, eletricitate) aferentă blocurilor şi locuinţelor din perimetrul Bulevardului Unirii, Piaţa Alba Iulia, Bulevardele Decebal şi Burebista.
Bilă neagră: a fost implicat în afaceri controversate, printre care şi cea a spaţiilor comerciale, închiriate la preţuri de nimic şi cu licitaţii scandaloase.
86. Victor Ciorbea: 20 iunie 1996 - 30 martie 1998 (19 noiembrie 1996 numit în funcția de prim-ministru)
Candidatul CDR, Victor Ciorbea, propus de PNŢCD, a câştigat Primăria Capitalei în faţa contracandidatului din partea PDSR, Ilie Năstase. Nu a rămas în funcţie prea multă vreme, fiind numit prim-ministru când Emil Constantinescu a câştigat alegerile prezidenţiale.
Bilă albă: a dat pensionarilor abonamente gratuite pe RATB, punându-şi în cap populaţia activă.
Bilă neagră: a promis refacerea pe cheltuiala primăriei a faţadelor blocurilor, precum şi consolidarea clădirilor ”cu bulină roşie”, însă nu şi-a omorat promisiunea.
87. Viorel Lis: (1) (interimar): 16 ianuarie 1997 - 13 noiembrie 1998
88. Viorel Lis: (2) 13 noiembrie 1998 - iunie 2000
Viorel Lis a rămas celebru pentru prin generozitatea cu care a repaertizat locuinţe celor care au avut un cuvânt de spus la vremea aceea: de la parlamentari până la gazetari. Circula chiar şi o vorbă: „numai cine n-a vrut n-a luat casă de la primarul general Lis”. De aceea succesorii săi s-au văzut obligaţi să se orienteze spre alte soluţii, cum ar fi ANL-urile.
Bilă albă: În timpul mandatului său a fost inaugurată Linia de metrou dintre gara de Nord şi Piața Chibrit, singura magistrală nouă inaugurată dupa Revoluţie în Bucureşti.
Bilă neagră: a încheiat contractul cu Apa Nova care s-a dovedita fi păgubos pentru bucureşteni. La incheierea mandatului lui Viorel Lis s-a constatat o gaură în bugetul municipalității de 500 miliarde de lei.
89. Traian Băsescu: (1) 26 iunie 2000 - iunie 2004
90. Traian Băsescu: (2) iunie 2004 - 21 decembrie 2004 (Pe 21.12.2004 a devenit în mod oficial președintele României)
Bilă albă: a desfiinţat chioşcurile de la colţ de stradă şi a iniţiat mai multe proiecte pentru dezvoltarea oraşului.
Bilă neagră: a permis uciderea câinilor maidanezi, fapt ce a determinat nemulţumirea iubitorilor de animale.
91. Răzvan Gheorghe Murgeanu: (interimar) - 23 decembrie 2004 - aprilie 2005
92. Adriean Videanu: aprilie 2005 – iunie 2008
Este faimos, pe drept sau pe nedrept, pentru borduriadă.
Bilă albă: a început construcţia Pasajului Basarab care va ajuta la fluidizarea traficului
Bilă neagră: mega-tunul bordurilor, schimbate la câţiva ani peste tot în oraş: pe străzi, alei, străduţe, fundături etc
93. Sorin Oprescu: iunie 2008 – prezent.
Oprescu a reușit, după două tentative nereușite, să obțină voturile bucureștenilor.
Bile albe: a început străpungerea Buzești-Berzei, a renovat mai multe pasaje, printre care Unirea, Victoriei, Lujerului, asfaltarea Aviatorilor, finalizarea pasajului Basarab, precum și Stadionul Național
Bile negre: nu a început lucrările pentru Autostrada suspendată, lucrări blocate în central vechi.
Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.
Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.
Pe bucuresti.adevarul.ro v-am arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.
Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.
Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.
Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.
Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.
Se încarcă comentariile...
