SIIJ şi renumărarea voturilor la Sectorul 1

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
sediu SIIJ

„Numărarea voturilor din cadrul fiecărei secţii de vot şi confruntarea rezultatelor cu numărul de votanţi înscrişi pe listele de vot corespunzatoare fiecărei din cele 166 secţii de votare din cadrul Sectorului 1 Bucureşti (cât şi a votanţilor înscrişi pe listele suplimentare), care şi-au exprimat dreptul la vot”.

Aceasta este măsura dispusă de procurorul Sorin Iaşinovschi în dosarul constituit în urma plângerii depuse de PSD legată de rezultatul alegerilor şi în care a reclamat comiterea unor infracţiuni de către Dan Barna, preşedintele USR, procurorul Nicolae Sprâncu – preşedintele Biroului Electoral Sector 1 şi Andrei Nicolescu, membru USR.

O decizie primită cu destul de mult entuziasm în tabăra social-democraţilor care prin vocea lui Mihai Drăgan, avocatul candidatului PSD, Daniel Tudorache, speră nu doar la o reluare a procesului electoral pentru primăria Sectorului 1, dar şi la aplicarea unor măsuri mult mai drastice, precum puneri sub acuzare pentru cei găsiţi vinovaţi în urma investigaţiilor procurorilor.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente a ţinut însă să calmeze rapid lucrurile în ceea ce priveşte câştigătorul. Potrivit lui Mituleţu-Buică, procesul de renumărare a voturilor nu ar putea să schimbe rezultatul scrutinului atât timp cât procesul verbal cu număratul voturilor a fost publicat în Monitorul Oficial şi a fost validat de instanţă. 

Indiferent de finalitatea juridică şi/sau electorală pe care eventuala renumărare a voturilor o va avea în speţa de la primăria Sectorului 1, decizia SIIJ are o serie de implicaţii asupra atât asupra jocurilor de putere din interiorul coaliţiei de guvernare, cât şi asupra competiţiei pentru imagine şi capital electoral care s-a declanşat între PNL şi USR. Astfel: 

a) Decizia privind renumărarea voturilor privind primăria Sectorului 1 apare în contextul în care dezbaterea din spaţiul public privind necesitatea desfiinţări Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este tot mai accentuată, ecourile acestei dezbateri ajungând chiar până la Bruxelles prin vocea eurodeputatului PMP, Traian Băsescu. 

Lansată drept una dintre principalele priorităţi ale guvernului condus de Ludovic Orban, desfiinţarea Secţiei s-a transformat rapid într-o piatră de moară pentru liberali cu consecinţe electorale la alegerile parlamentare, proiectul fiind îngropat în Parlament chiar de către ministrul liberal al Justiţiei. 

Desfiinţarea SIIJ este una dintre măsurile cu impact în rândul electoratului de dreapta, iar un eventual succes al ministrului USR al Justiţiei va aduce puncte importante pentru partidul său şi, în acelaşi timp, va genera pierderi electorale uriaşe pentru liberali. 

Într-o conferinţă de presă susţinută pe data de 31 decembrie 2020, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, anunţa că îşi doreşte desfiinţarea SIIJ până la sfârşitul lunii martie 2021. Or, în contextul în care SIIJ a dispus o măsură care priveşte chiar unii dintre membrii USR, proiectul de desfiinţare iniţiat de ministrul Ion va fi promovat de anumite părţi din mass-media, eventual chiar cu sprijinul liberalilor, drept o răzbunare politică pentru decizia privind renumărarea voturilor, ceea ce ar putea să implice o nouă amânare a desfiinţării Secţiei până la o dată necunoscută. 

b)      Exercitarea guvernării aduce multiple beneficii pentru actorii implicaţi, dar şi numeroase riscuri. Erodarea politică şi electorală este unul dintre aceste riscuri. Iar traversarea unei crize economice şi sanitare este din start o misiune sinucigaşă. Chiar dacă liberalii sunt principalii responsabili pentru măsurile privind bunăstarea şi siguranţa sanitară a românilor – prin asumarea funcţiei de prim-ministru – USR-iştii nu vor putea să depăşească această etapă fără să fie la rândul lor afectaţi în planul imaginii şi fără să deconteze electoral. 

De aceea, USR are nevoie să mascheze cât mai mult din gafele propriilor miniştrii şi să livreze publicului său ţintă un duşman care să-l menţină în priză. Acest duşman nu poate fi decât „ciuma roşie” întruchipată de PSD. Iar declanşarea scandalului privind renumărarea voturilor pentru primăria Sectorului 1 serveşte perfect acestui scop. 

În campania electorală pentru alegerile parlamentare, Klaus Iohannis chema românii la urne pentru a „scăpa ţara de coşmarul PSD”. PSD a câştigat alegerile, iar Iohannis a eşuat lamentabil în acest demers. Însă USR ar putea să preia acest mesaj şi să-l utilizeze pentru a minimaliza pierderile electorale pe care guvernarea alături de liberali le va genera în rândul propriului electorat. Lupta pentru primăria Sectorului 1, desfiinţarea SIIJ, reformarea Curţii Constituţionale, schimbarea preşedintelui Consiliului Legislativ, a Avocatului Poporului etc pot fi doar câteva ţinte pe agenda USR-iştilor. 

c)     „Nu contează cine votează. Contează cine numără voturile”. Secţia Specială a delegat Poliţia Bucureşti să renumere toate voturile de la alegerile locale din Sectorul 1. Poliţie aflată în ograda ministrului de Interne, Lucian Bode. Unul dintre liberalii care au ieşit destul de şifonaţi în urma negocierilor privind formarea guvernului, acesta pierzând „mina de aur” de la ministerul Transporturilor unde a fost instalat un USR-ist. Or, dacă renumărarea va fi în defavoarea primarului Clotilde Armand tot mandatul acesteia va fi aruncat în aer. Chiar dacă îşi va păstra fotoliul de primar, Armand va fi delegitimată şi anihilată total în faţa Consiliului Local, iar „guvernarea de forţă” a acesteia va fi dinamitată. Acest lucru va aduce, în schimb, o gură de oxigen pentru consilierii locali ai PNL căzuţi la rândul lor victime ale bullying-ului practicat de primarul Armand, iar Bode şi gruparea din care face parte va obţine puncte importante în lupta din interiorul partidului. 

d)     Decizia SIIJ acţionează, în acelaşi timp, ca un catonaş roşu artătat primarului Clotilde Armand. Deşi Dan Barna nu a avut până în prezent nicio reacţie faţă de comportamentul scandalos al primarului Sectorului 1, iar în privinţa deciziei de renumărare a voturilor s-a limitat să declare doar că „vorbim despre o plângere din campania PSD care refuză să accepte rezultatul voturilor cetăţenilor”, liderul USR este conştient de prejudiciile de imagine pe care colega sa le provoacă partidului. Prejudicii pe care acesta, foarte probabil, le va deconta în cazul unei candidaturii la alegerile prezidenţiale din anul 2024. Or, dacă eliminarea lui Clotilde Armand din peisajul politic ar putea să fie ceva mai dificil de realizat, temperarea acesteia va reduce considerabil din aceste prejudicii. În fond, dacă interesul o cere se poate găsi oricând o chichiţă juridică care să permită reluarea procesului electoral pentru primăria Sectorului 1.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite