Cei mai de temut şefi ai Securităţii. Gheorghe Goran: „Securitatea a fost arma de lux a României“. Tudor Postelnicu, urmăritorul lui Paul Goma

Cei mai de temut şefi ai Securităţii. Gheorghe Goran: „Securitatea a fost arma de lux a României“. Tudor Postelnicu, urmăritorul lui Paul Goma

Tudor Postelnicu FOTO wikipedia.org

Fostul şef al Securităţii din Capitală, Goran Gheorghe, a fost unul dintre personajele cele mai importante ale Securităţii din timpul regimului comunist. Acesta a devenit responsabilul Securităţii din Maramureş, după care a ajuns şeful Securităţii Capitalei.

Ştiri pe aceeaşi temă

În anul 1997, Gheorghe Goran era maior la Direcţia de Cercetări Penale, iar în anul 1985 a devenit şef al Securităţii din Maramureş, ajungând ulterior şeful Securităţii Municipiului Bucureşti, potrivit crji.org.

În anul 1985, Goran semna o notă informativă în care afirma că ofiţerii de contraspionaj au restudiat programul de măsuri în problema „Eterul“, constatând că prevederile acestuia au fost însuşite în condiţii bune. „Cu ocazia recentei convocări de învăţământ profesional, toţi ofiţerii de contraspionaj au restudiat programul de măsuri în problema «Eterul» şi în cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost însusite în bune condiţiuni“, notează criji.org.

La 14 ani după căderea regimului comunist, în 2003, fostul şef al Securităţii din Bucureşti, colonelul Gheorghe Goran declara că  „securitatea a fost arma de lux a României“. În ciuda faptului că el susţine că nu a dat o palmă nimănui, documentele CNSAS dovedesc implicare sa gravă în opresiunile exercitate de Securitate.

„Am fost un dobitoc!“

Tudor Postelnicu a fost un alt personaj controversat din istoria Securităţii. Acesta a devenit membru Partidului Comunist Român în anul 1953, iar şapte ani mai târziu se nota despre el că emană uneori un aer de superiorirare şi de îngâmfare: „În activitatea sa manifestă uneori tendinţe de îngâmfare, se supraapreciază, din care cauză lucrează uneori rigid cu oamenii“ , potrivit Institului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. În anul 1978 a fost numit şef al Departamentului Securităţii Statului, iar în 1987 a devenit Ministru de Interne, perioadă în care a fost şeful Securităţii. Acesta a fost judecat în „Procesul celor patru“, fiind condamnat la închisoare pe viaţă, confiscarea averii şi privarea de unele drepturi civile.

Dosarul „Bărbosul“

În cazul lui Tudor Postelnicu, fost şef al Securităţii Municipiului Bucureşti între anii 1978-1987,  instanţa a stabilit în 2010 că a încălcat grav drepturile omului prin activitatea sa de şef al Securităţii ceuaşiste.

Mai mult, Postelnicu a jucat un rol important, potrivit documentelor CNSAS, citate de Evenimentul Zilei, în dosarele scriitorilor Paul Goma şi Ion Caraion.

Pentru a-l „neutraliza“ pe Paul Goma, plecat din ţară din 1977, Postelnicu a pregătit un plan amplu prin care urma să-l compromită în mai multe medii din ţară şi din străinătate.

Goma se afla sub atenta urmărire a Securităţii încă din 1956, când a fost condamnat la doi ani de puşcărie pentru „uneltire contra ordinii sociale“, în contextul mişcărilor de solidaritate cu revolta de la Budapesta, potrivit Evenimentul Zilei.

În 1961 i s-a deschis dosar de urmărire informativă sub numele de  „Bărbosu“. La un an după ce Goma a plecat din ţară, la Paris, Postelnicu, proaspăt numit la şefia Securităţii, a ordonat săi „demascarea, compromiterea şi anihilarea“ scriitorului.

Securiştii voiau să demonstreze că Paul Goma ar fi fost un agent al „puterilor străine şi al cercurilor iredentiste maghiare“

 „Va fi continuată lansarea, în rândul legionarilor din Franţa, RF Germania, Spania şi SUA, a versiunii că «Bărbosul», prin intermediul socrului său evreu, întreţine legături cu elemente de vârf evreieşti cunoscute că fac parte din Serviciul de informaţii israelian (Mossad - n.r.), fapt ce justifică sprijinul primit din partea unor organizaţii evreieşti şi a unor elemente de la postul de radio «Europa Liberă»”, scrie în planul de măsuri dispuse de Tudor Postelnicu împotriva disidentului Paul Goma, citat de Evenimentul Zilei.

În urmă cu aproape douăzeci de ani, Manea Mănescu, Tudor Postelnicu, Emil Robu şi Ion Dincă au fost condamnaţi la detenţie pe viaţă şi confiscarea averii, fiecare dintre aceştia fiind acuzaţi de genocid. În rechizitoriu se menţiona că „au participat la comiterea genocidului prin aprobarea măsurilor luate de dictator, deşi, în virtutea prerogativelor decurgând din funcţiile pe care le-au îndeplinit, aveau posibilitatea să le împiedice“, potrivit jurnalul.ro.

În ceea ce-l priveşte pe Postelnicu, acesta a făcut recurs, iar după acest lucru i s-a schimbat încadrarea de la genocid la omor deosebit de grav, rămânând să execute 14 ani de închisoare. A executat jumătatea din pedeapsă, iar în timpul uneia dintre şedinţele publice ale procesului de la tribunal, şi-a justificat acţiunile cu o frază devenită celebră: „Am fost un dobitoc!“ .

citeste totul despre: