Propunerea a fost înregistrată la Senat sub nr. B18/2021 şi se referă la modificarea art. 75 alin. 2 din Legea nr.196/2018. Propunerea nu este una nouă, existând o astfel de reglementare şi între 2017 şi 2018.

1. Expunerea de motive; se fundamentează sau nu pe ceea ce reprezintă activitatea curentă din cadrul asociaţiilor de proprietari.

a) „Este de prisos a arata ca pentru cresterea copiilor cu varsta sub trei ani parintii au o multitudine de cheltuieli, cum ar fi hrana, imbracamintea sau produsele de igiena personala atat de necesare cresterii si dezvoltarii armonioase a unui copil”.

Şi pentru copiii cu vârsta de peste 3 ani există la fel de mari cheltuieli, poate chiar mai ridicate. Care este diferenţa între un copil cu vârsta de până la 3 ani şi unul de 6, 10 sau 15 ani? De ce să nu fie scutiţi toţi copiii?

Înţelesul termenului “copil” este stabilit de art. 263 alin. 5 din Codul Civil şi, în mod identic, de art. 4 lit. a din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. În temeiul acestor texte, “copil este persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nici nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, potrivit legii”. Prin urmare, legea nu priveşte diferit copilul de 3 ani faţă de cel de 10 ani sau de până la 16 ani.

b) “În contextul acestei propuneri legislative mentionam ca pentru plata intretinerii casei scarii a unui bloc parintii achita costurile aferente, mai mult, copilul nu poate folosi liftul singur, nu poate utiliza lumina electrica de pe holuri decat in prezenta parintilor sau a unui adult”.

Este adevărat că până la vârsta de 3 ani nu poate folosi liftul singur însă datorită acestui copil acel lift şi acea energie electrică necesară pentru lift şi iluminatul scării sunt consumate. Copilul este plimbat aspect ce presupune deplasare la fel fiind şi pentru copilul de 6 sau 10 ani. De ce să facem diferenţă?

c) „Mai mult, printr-o folosire mai judicioasa, cu mai multa responsabilitate, a consumului de electricitate sau gestionarea selectiva a deseurilor, de exemplu, consideram ca se pot face economii, astfel incat se pot diminua costurile cu intretinerea blocului”.

Consumul de energie electrică nu suferă modificări ba putem spune că alături de un copil ieşi afară, în parc, de două ori pe zi şi poate încă un drum pentru produse necesare acestuia. Sigur, mă refer la energia electrică pentru lift, deoarece cea consumată pe scara blocului este nesemnificativă ca şi cost.

Gestionarea selectivă este un vis. Gunoiul este aruncat la grămadă şi colectat la fel. Vine o singură maşină de gunoi şi „bagă” la gramadă tot ce prinde. Din cele de mai sus rezultă că preţul pentru serviciul de gunoi creşte în fiecare an şi nu este controlat de asociaţiile de proprietari iar economia la cotele de întreţinere, în fapt, este o creştere a cheltuielilor (chiar dacă costul cu ridicarea gunoiului nu este în listă, fiecare proprietar îl suportă).

d) „Cat timp a fost in vigoare o asemenea scutire a copiilor cu varsta de sub 3 ani de la plata intretinerii blocului (a se vedea Legea 67/2017 pentru completarea art. 47 din Legea nr. 230/2007 privind infiinlarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari) nu au existat disfunctionalitati in bunul mers al vietii din blocurile sau condominiile in care locuiau acesti copii”.

Este adevărat că nu au fost probleme pentru că nimeni nu a putut implementa o astfel de prevedere şi asociaţiile fie nu au luat în discuţie o astfel de scutire, fie au luat o hotărâre de scutire doar la cheltuielile ce se repartizează la numărul de persoane prezente.

2. La ce cheltuieli face trimitere posibila scutire

Art. 75 alin. 2 din Legea 196/2918 prevede: „Cheltuielile asociaţiilor de proprietari, în funcţie de modul de calcul şi de criteriile de repartizare pe proprietăţi individuale, sunt următoarele:

a) cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în proprietăţi individuale;

b) cheltuieli pe consumuri individuale;

c) cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcţie de suprafaţa utilă a proprietăţii individuale;

d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari;

e) cheltuieli pe consumatori tehnici;

f) cheltuieli de altă natură”.

Forma propusă prevede introducerea unui nou alin. 2 ind.1 „Asociaţiile de proprietari hotărăsc exceptarea de la plata cheltuielilor prevăzute de art. 75 alin. (2) pentru copii, până la împlinirea vârstei de 3 ani”.

3. Decizia de scutire este doar a adunării generale

a) Textul de lege face trimitere la adunarea generală, adică doar adunarea generală poate decide scutirea copiilor de până la 3 ani aspect care este greu de îndeplinit în această perioadă de pandemie.

Am scris şi am sesizat blocajul în care se găsesc asociaţiile de proprietari, respectiv imposibilitatea de a convoca şi desfăşura adunări generale. Dacă avem în vedere ce se menţionează în expunerea de motive respectiv lift, energie electrică lift,  constatăm că, din start, prevederea este inoperabilă pentru că adunarea generală nu se poate convoca. Dacă blocul are lift cel mai probabil numărul de proprietari este peste numărul prevăzut de normele privind combaterea răspândirii Covid 19 (cei interesaţi pot citi şi materialul „Asociatia de proprietari şi adunarea generală în vremea pandemiei” publicat la 01.02.2021).

b) Dacă nu se poate convoca adunarea generală, prevederea va rămâne fără efecte concrete în lista de plată. Mai mult decât atât, comitetul executiv nu îşi va asuma răspunderea pentru a decide o astfel de scutire chiar dacă avem acel art. 55 alin.1 lit.n în Legea 196/2018. Este de remarcat că textul propus face trimitere în mod clar la „adunarea generală”.

c) În cazul ipotetic în care cei care participă la adunarea generală ( şi nu am văzut să se înghesuie tinerii – cine citeşte, să înţeleagă mesajul) votează împotrivă, prevederea legală privind scutirea rămâne fără niciun efect concret. Pentru a fi supusă votului o astfel de propunere trebuie să se regăsească ca punct pe ordinea de zi sau ordinea de zi propusă să fie completată cu o astfel de propunere, completare ce trebuie votată până începe şedinţa şi trebuie consemnată în procesul verbal.

4. Ce poate fi transpus în lista de plată

Se poate implementa şi poate exista o reală scutirea DOAR pentru ceea ce reprezintă cheltuielile ce se repartizează la numărul de persoane prezente. O astfel de prevedere poate fi transpusă în lista de plată de către administratori, fiind ca şi când o persoană face cerere de scutire. Nu sunt probleme pe acest palier nici ca reglementare şi nici ca defalcare a unui cost.

5. Ce nu poate fi transpus în lista de plată:

a) Cheltuielile pe consumuri individuale nu pot fi implementate

Haideţi să plecăm în analiză de la prevederea legală, respectiv art. 83 din Legea 196/2018:

 „(1) Cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă rece şi canalizare; apă caldă de consum; energia termică, combustibilul şi apă rece pentru prepararea apei calde; gaze naturale; încălzirea proprietăţii individuale.

 (2) Cheltuielile pe consumuri individuale se repartizează în funcţie de indexul contoarelor individuale, în funcţie de indexul repartitoarelor de costuri, conform normelor tehnice şi metodologiilor elaborate de autorităţile naţionale de reglementare sau de autorităţile administraţiei publice locale, sau în funcţie de alte criterii în baza cărora se pot individualiza consumurile, cu respectarea legislaţiei şi a reglementărilor în vigoare”.

consumul de apă rece şi apă caldă – cum anume se va determina cât din ceea ce a înregistrat contorul din fiecare apartament cu copil de până la 3 ani reprezintă consumul acestui copil şi cât al adulţilor (şi a celor de peste 3 ani) şi cine suportă costul pentru diferenţa de cantitate (cea supusă scutirii) şi cantitatea facturată de furnizor, rămâne de văzut;

încălzirea apartamentului – poate avea în vedere doar cazul în care apartamentele sunt contorizate însă şi aici apare aceeaşi problemă a determinării consumului care poate face obiectul scutirii şi a modului în care se recuperează aceste sume pentru acoperirea contravalorii facturii;

consumul de gaze – fiind repartizat la numărul de persoane, prin scutire se poate obţine un avantaj fiind singurul care nu comportă discutii pe de o parte însă este şi cel mai nesemnificativ din punct de vedere al costului suportat la nivel de asociaţie (cu excepţia blocurilor cu centrală de bloc unde consumul pe timpul iernii este usturător şi intervine problema suportării diferenţei, modul de repartizare fiind mult mai complicat în acest caz, atâta timp cât vorbim de un singur contor pentru gaze bucătării, gaze uzină, gaze încălzire, gaze producere apă caldă).

b) Cheltuielile pe cotă-parte indiviză nu pot fi implementate

Trimiterea din forma propusă este total nefericită, făcând referire la întreg alin. 2 al art. 75 din lege când putea foarte bine să facă referire DOAR la lit. a din cadrul alin. 2 şi era clar, posibil şi uşor de transpus în lista de plată.

Cheltuiele ce se repartizează pe cota sunt clar precizate în cadrul art. 85 şi nu au nicio treabă cu numărul de persoane. Atâta timp cât aceste cheltuieli se raportează la suprafaţa apartamentului şi nu la numărul de persoane, scutirea nu poate opera şi nimeni nu va putea decide într-o adunare generală o astfel de scutire.

c) Cheltuielile pe beneficiari nu pot fi implementate

Cheltuielile pe beneficiari sunt clar precizate în cadrul art. 88 şi existenţa unor astfel de cheltuieli reprezintă excepţia la nivelul asociaţiilor de proprietari. Cu toţii ştim că un cost cu citirea şi repartizarea consumului de apă rece şi caldă (apometrele cu citire radio) este facturat de către prestator după regula, preţ citire înmulţit cu numărul de contoare iar în lista de plată acest cost este trecut în dreptul fiecărui apartament.

O astfel de cheltuială nu are legatură cu numărul de persoane şi prin urmare copilul de până la 3 ani nu are cum să fie scutit.

6. De ce poate exista scutirea la numărul de persoane

Avem reglementare care precizează la art. 82 alin. 2 care sunt aceste cheltuieli: „Cheltuielile repartizate după numărul de persoane reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă rece, caldă şi canalizare; combustibil pentru prepararea apei calde de consum; energia electrică utilizată pentru funcţionarea instalaţiilor comune, inclusiv a ascensoarelor; colectarea deşeurilor menajere, vidanjare”.

Scutirea de la costul cu apa caldă şi apa rece este posibilă doar dacă imobilul nu este contorizat. Dacă este contorizat dispare această posibilitate pentru motivele detaliate mai sus. Colectarea deşeurilor ţine mai mult de autoritatea publică locală iar taxarea se face prin includerea în costul cu impozitul proprietăţii şi prin urmare nu apare în lista de plată. Acolo unde se achită de către asociaţie având la bază numărul de persoane, da, scutirea poate opera în concret în lista de plată.

7. Care sunt în concret posibilităţile de scutire şi cam cât reprezintă scutirea

Scutirea poate opera pentru următoarele cheltuieli:

a) consum apă rece şi apă caldă acolo unde nu sunt montate contoare;

b) energie electrică părţi comune;

c) colectarea deşeurilor acolo unde costul apare în lista de plată;

d) vidanjarea;

e) gaze naturale.

Costul lunar pentru o persoană, deci şi pentru un copil de până la 3 ani, este situat undeva între 8 lei şi 20 lei (costul diferă în funcţie de numărul de apartamente).

8. Ar putea fi discriminatorie prevederea?

Art. 2 din OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare prevede:

(1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

(11) Dispoziţia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înţelesul prezentei ordonanţe.

(2) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare”.