Salariul minim brut şi efectul acestuia asupra cotei de întreţinere

Începând cu anul 2017 au intervenit o serie de modificări fiscale, ce au avut un impact asupra cotelor de întreţinere, peste care au venit şi majorările operate de furnizorii şi prestatorii de servicii.

Sfârşitul acestui an a adus şi actul normativ de majorare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (care cel mai probabil va fi adoptat), act ce va genera modificări ale sumelor susţinute de către asociaţiile de proprietari prin angajaţii săi sau indirect, prin creşterea contravalorii serviciilor de care beneficiază asociaţia.

Ceea ce s-a produs imediat, după menţionarea sumelor reprezentand salariul de bază minim, în această piaţă, a fost demararea demersurilor din partea prestatorilor pentru majorarea tarifului şi/sau costului practicat. Astfel, societăţile ce prestează servicii de curăţenie, activităţi de mentenanţă instalaţii, de service ascensor sau interfon, societăţile ce prestează servicii de administrare şi urmează cele ce prestează servicii de calcul (apă, căldură), au solicitat majorarea tarifului, în condiţiile în care aceste majorări ale salariului minim îi afectează în mod direct.

Indiferent dacă avem în vedere un salariat al asociaţiei sau unul al unui astfel de prestator pentru personalul său, avem o comparaţie între 2018 şi ceea ce va fi în anul 2019, astfel:

a) an 2018 – nivel salariu minim brut garantat 1900 lei. Salariu net 1162 lei. Pentru a plăti un salariu net de 1162 lei, angajatorul cheltuie 1943 lei.

b) an 2019 – nivel salariu minim brut garantat pentru persoane cu mai puţin de 15 ani vechime, 2080 lei. Salariu net 1263 lei. Pentru a plăti un salariu net de 1263 lei, angajatorul cheltuie 2127 lei.

c) an 2019 – nivel salariu minim brut garantat pentru persoane cu mai mult de 15 ani vechime, 2350 lei. Salariu net 1413 lei. Pentru a plăti un salariu net de 1413 lei, angajatorul cheltuie 2403 lei.

Diferenţa, în cel mai des întâlnit caz, este de 460 lei exclusiv la nivel salarial (2403-1943). Prin urmare, este limpede că, această diferenţă de cost, directă sau indirectă, se va reflecta în produsele şi serviciile de care beneficiază asociaţia de proprietari cu consecinţa majorării cotei de întreţinere.

Din păcate, efectele pot fi următoarele: în situaţia în care se acceptă majorările de preţuri, activitatea şi colaborarea vor decurge normal cu prestatorii/angajaţii existenţi, cu costul aferent regăsit în lista de plată.

În situaţia unui refuz din partea asociaţiei, cu siguranţă colaborările vor fi stopate, prestatorii nefiind în situaţia de a susţine o astfel de diferenţă pentru fiecare angajat pe de o parte, iar pe de altă parte, niciun prestator nu va merge în pierdere (fiind oricum mari şanse ca parte din prestatori să-şi închidă afacerile).

În situaţia în care asociaţiile de proprietari nu vor analiza bine decizia, din nou, posibil, ne vom îndrepta atenţia spre prestatori ieftini şi dornici de a semna contracte cu asociaţiile de proprietari, contracte ce ascund tot felul de alte costuri (deplasare, constatare, tarif după ora 18, tarif de urgenţă sau servicii mult diminuate etc.). Nu vom putea ridica pretenţii, fiindu-ne aruncată în faţă următoarea replică „la preţul ăsta, ce vrei!“.

Să nu trecem cu vederea faptul că, în multe oraşe din ţară, costul cu aceste servicii de curăţenie, administrare şi energie electrică sunt singurele care apar în lista de plată, cost ce este mai mare decât costul cu utilităţile acelui apartament, fapt care nemulţumeşte şi acum.