Regina Maria, o regină simplă, dar scumpă. Suverana nu putea rezista bijuteriilor de lux şi hainelor fastuoase

Regina Maria, o regină simplă, dar scumpă. Suverana nu putea rezista bijuteriilor de lux şi hainelor fastuoase

Regina Maria avea doar 17 ani când a venit în România şi a trebuit să se descurce într-o lume a bărbaţilor, unde nu avea voie să facă mai nimic. Sentimentală din fire, regina a evadat de la tot ce însemna statutul de regina şi s-a refugiat în pasiunile sale. Pictura, grădinăritul, scrisul, călătoriile, călăria, au constituit activităţile care au preocupat-o pe Regina Maria de-a lungul timpului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oricărui român, când spune femeie celebră, şi în acelaşi timp regină, îi vine în minte imediat Regina Maria. Pe bună dreptate, având în vedere infinita dragostea ce i-a purtat-o poporului român. Regina Maria a dovedit că, în ciuda faptului că nu-i curgea sânge românesc prin vene, a iubit şi a luptat pentru această ţară mai mult decât au făcut-o alţi conducători.

“Poate de mine vă veţi aminti deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt”, au fost ultimele cuvinte adresate de către Regina Maria poporului român. Aceste rânduri se regăsesc în testamentul lăsat de regină, alături de ultimele gânduri adresate copiilor lor, care s-au referit tot la popor, rugându-i pe aceştia să susţină România.

Înclinaţia spre cultură a Reginei Maria

În contextul în care o femeie prin a căror vene curgea sânge albastru avea ca menire, doar perpetuarea dinastiei şi gestionarea treburilor casnice, Regina Maria avea nevoie să dărâme acest zid şi să se facă utilă. A început să picteze şi să scrie despre preocupările sale zilnice care se rezumau tot la binele poporului român.

Mai târziu, Regina Maria aşează pe hârtie nuvele, romane şi chiar poezii. Apogeul a fost în momentul în care suverana îşi scoate spre publicare autobiografia, intitulată „Povestea vieţii mele” şi care s-a bucurat de un real succes.


Pictura a fost un alt domeniu de interes pentru Regina Maria, operele sale ajungând să fie premiate cu medalii de aur. Au fost două cărţi mai importante care conţineau picturi în a căror personaj principal erau florile, o altă iubire a reginei.

Cea mai mare pasiune a reginei rămîne, însă echitaţia. Nu-şi imagina o zi fără să nu cutreiere călare pădurile din Sinaia. Pasiunea ei i-a adus şi multe neplăceri, cauzate în principal de fiul său Carol, care nu vedea cu ochi buni pasiunea mamei sale. Nici poporul nu a înţeles, în primă instanţă, de ce regina lor are astfel de preocupări, invocând faptul că practicarea călăritului i-ar cauza acesteia la o eventuală sarcină.

Plăcerile nevinovate ale suveranei

Slăbiciunile suveranei erau piesele vestimentare scumpe şi bijuteriile fine. Orice apariţie a sa nu putea fi trecută cu vederea, iar regina iniţia toate demersurile în acest scop. În materie de vestimentaţie, cea mai iubită regină a României a apelat la cei mai cunoscuţi creatori de modă din acea vreme, precum Gabrielle Chanel, Paul Poiret, Jean Platou, Redfern etc.

Regina Maria reuşea întotdeauna să iasă în evidenţă prin toaletele pe care le purta, de cea mai bună calitate şi  întotdeauna în pas cu moda. Avea o dorinţă nebună de a se face remarcată cu orice preţ, iar vestimentaţia şi bijuteriile constituiau piesa de rezistenţă în apariţiile acesteia.

Sursa de inspiraţie a reginei erau rochiile purtate de actriţele celebre de pe marile scene pariziene. Criticii de la acea vreme spuneau că Regina Maria a României reprezenta un model din punct de vedere al bunului gust şi al rafinamentului. Piesele vestimentare din dantelă erau cele mai prezente în garderoba reginei.

Imaginea impecabilă a suveranei era întregită de bijuteriile pretenţioase pe care le afişa la fiecare eveniment. Safirele, diamantele, perlele erau bijuteriile preferate ale reginei, care trebuiau neapărat să fie semnate de firme faimoase, precum Cartier sau de Peter Carl Faberge.

Fiica Reginei Maria, Elisabeta era îngrijorată de această obsesie a mamei sale pentru bijuterii, spunând ca a mers atât de departe încat pasiunea ei a devenit un viciu. Bijuteriile aveau şi o valoare sentimentală pentru că o bună parte dintre acestea erau moştenire de la mama şi bunica sa, binecunoscuta Regina Victoria.

În timpul Primului Război Mondial, fastuoasele bijuterii ale reginei Maria au ajuns în patrimoniul statului, pentru ca apoi să fie înstrăinate, alături de alte bogăţii ale României, Rusiei, în scopul protejării acestora. Regina a povestit şi în cărtile sale despre durerea provocată de pierderea bijuteriilor sale, spunând că ţinuta ei nu mai are nicio valoare fără nestematele sale dragi.

Bijuteriile suveranei, dintre cele care mai există pe teritoriul României, pot fi admirate la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.

Pasiunile incontrolabile ale Reginei Maria

Un alt moft al reginei era ca toaletele sale să fie în ton cu decorul interioarelor palatelor sale. Regina Maria iubea tot ce însemna frumos, de aceea decorarea interioarelor era o altă plăcere nevinovată de a sa. Toate reşedinţele sale au fost amenajate numai după gustul şi dorinţa sa, devenind adevărate capodopere.

Palatele Cotroceni, Copăceni, Pelişor, Bran, Balcic, Mamaia sunt dovezi încă vii ale priceperii reginei în materie de design. Nu a fost adepta unui stil anume, „casele de vis”, cum le numea chiar ea, îmbină mai multe stiluri, printre care amintim stilul bizantin, cu preponderenţă în Castelul Pelişor şi “Salonul de Aur”, de la Palatul Cotroceni şi stilul neoromânesc, prezent îndeosebi la Palatul Cotroceni.

Cele mai însemnate capodopere ale Reginei Maria, prin care işi face simţită prezenţa, sunt “Salonul de Aur”, care prezintă un decor de basm şi “Camera de Aur”, care constituie şi astăzi un obiect turistic la Castelul Pelişor, şi unde Regina Maria şi-a petrecut ultimii ani din viaţă.

Interiorul preferat al Reginei Maria era camera “Biserica”, unde predomina argintul şi care conţinea un mesaj sugestiv transmis de regina: “Cândva a fost doar primăvară în viaţa mea”. Dormitorul arăta ca o grădina, tavanul era sculptat sub forma unor ramuri de copaci, pe podea existau vase din argint pline cu liliac, iar deasupra mobile erau amenajate frunze din argint.

Florile şi grădinăritul au constituit în viaţa Reginei Maria un mod de a-şi exprima cele mai ascunse sentimente. Pasinonală din fire, Regina Maria a amenajat câte o grădină pentru fiecare bărbat pe care l-a iubit şi pentru fiecare membru al familiei.

Îi plăcea să i se spună “regina grădinăreasă” pentru că aloca timp preţios pentru întreţinerea lor. Potrivit memoriilor acesteia, Regina Maria venea aici ori de câte ori era obosită şi viaţa i se părea grea. Grădinile ei erau cele care îi ofereau doza de energie de care avea nevoie.

Paiunea ei pentru flori a mers pâna acolo, încât Regina Maria a reuşit şi imposibilul, când a fost nevoie să aducă un soi de crini din Italia în România, pentru a fi plantaţi în curtea Palatului Cotroceni. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu crinul Swiss Cotage, pe care l-a vrut neapărat în gradina care împrejmuia Palatul Balcic.

Alături de toate pasiunile şi pretenţiile de mai sus ale reginei, trebuie să mai adăugăm şi plăcerea pe care i-o oferea fiecare zonă vizitată. Nu a existat niciun colţ din ţară pe care regina să nu fi pus piciorul, iar cea mai mare parte din timp şi-o petrecea discutând cu oamenii din fiecare loc pe care îl vizita.

În ciuda insistenţelor Regelui Ferdinand, Regina Maria nu a cedat rugăminţiilor soţului său şi face o călătorie peste ocean. Ajunsă în America, suverana participă la inaugurarea unui Muzeu de Artă din Washington, însă exuberanţa de care a dat dovadă regina nu a fost primită foarte bine în America, fiind criticată de presa americană.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările