Răzvan Nicolae Dumitru face snowboarding pe dealurile din Capitală

Pe lângă pasiunile pentru muzică şi arhitectură, tânărul bucureştean este nelipsit, în fiecare iarnă, de pe pantele înzăpezite ale oraşului, practicând acest sport de mai bine de 15 ani.

Cum începe să ningă, tânărul în vârstă de 32 de ani, iese cu placa prin parcurile bucureştene. Alege cele mai înalte dealuri, se echipează şi îşi dă drumul cu viteză pe pârtia improvizată. Când are timp şi bani preferă să meargă la munte.

„Din cauza serviciului nu pot pleca de câte ori vreau eu la munte. Dar cum se aşterne zăpada ies prin parcuri. În concedii însă, mă revanşez. Împreună cu prietenii merg la munte“, spune Bart, aşa cum îi spun prietenii încă din copilărie.
 
A fost pasionat de placă încă de când era mic şi, ca toţi ceilalţi, a început cu skateboardul. „De mic, bunicul m-a învăţat să merg pe bicicletă, iar la 6 ani l-am convins pe tatăl meu să mergem pe bicicletă de la Bucureşti până la Călugăreni. Încă de atunci am fost atras de sporturi practicate în aer liber“, îşi aminteşte Răzvan.

Între timp, plimbându-se prin parc, a văzut un skate. A căutat prin multe magazine din Bucureşti, dar nu a găsit. „Apoi am avut noroc. La 12 ani am primit unul de la un prieten de-al mamei mele, din Franţa. Îi tocisem roţile, dar am avut şansa să merg şi eu în Franţa şi să mai iau unul“, spune Răzvan.

Prima placă de snow şi-a făcut-o singur

După ce a învăţat să se dea cu skateboardul şi să facă tot felul de sărituri, a văzut la televizor ceva mult mai interesant: placa de snowboarding. „Îmi doream una, dar de unde să fac rost? Într-o zi mama mi-a adus o bucată de plastic din care mi-am făcut prima mea placă de snow. Lipeam placaj de plastic şi încercam să o aduc la forma originală a unei plăci. Aveam vreo 16 ani“, povesteşte tânărul.

Pentru că se găseau cam greu şi pentru că nici bani nu prea avea, de câte ori se toceau, Răzvan continua să construiscă alte plăci împreună cu un prieten. În prezent, preţul unui snowboarding porneşte de la 1.100 de lei şi poate ajunge la peste 3.000 de lei, în funcţie de dotări.

Pasionat de muzică

Tânărul este şi pasionat de muzică, în şcoala generală studiind vioara şi pianul. „Treceram mai mereu cu bunica pe lângă şcoala de muzică. Într-o zi am rugat-o să intrăm şi am văzut copiii cântând. De atunci mi-am dorit să mă fac artist“, îşi aminteşte el.

Mai târziu, a descoperit că îi place desenul şi a urmat Liceul de arte plastice „Nicolae Tonitza“, iar mai târziu, Facultatea de Arhitectură. „Îmi place meseria de arhitect şi nu vreau să renunţ. În prezent fac proiecte pentru construcţia caselor“, spune Răzvan. Nu a uitat însă nici de pasiunea pentru muzică, iar de curând şi-a cumpărat o chitară la care mai exersează în timpul liber.

Întrebări şi răspunsuri

Ai avut parte şi de întâmplări neplăcute?

La 18 ani, la Sinaia, m-am dat peste cap cu un snowboard închiriat. M-am speriat foarte tare. Am coborât pe o pârtie abruptă, crezând că o să mă ţin. Oricum, de foarte multe ori m-am dat cu capul de pământ.

Ce alte sporturi vrei să mai încerci?

Am vrut să încerc paraşuta şi vreau încă. Am avut o ocazie, dar mi-a stricat-o vântul puternic din acea zi.

Ce-i place

„Îmi plac foarte mult muzica, pictura şi arhitectura. În copilărie îmi plăcea desenul şi , probabil, de aici mi-am dorit să studiez arhitectura. Mai nou, am descoperit că îmi place să şi dansez şi am început să iau cursuri de tango“, spune Răzvan.

Ce nu-i place

„Sunt acel gen de persoană care încearcă să privească totul pozitiv şi sunt puţine lucruri care nu-mi plac. De obicei mă deranjează atitudinea oamenilor, unii se uită mai ciudat la mine, sau se comportă ciudat“, adaugă Răzvan.

Profil

NĂSCUT
27 februarie 1978, Bucureşti
STUDII
Universitatea de Arhitectură, Bucureşti
OCUPAŢIE
Arhitect