Povestea cartierului Rahova sau Podul Calicilor: oameni cu handicap, agresaţi de cei din Ţigănia Mitropoliei. Ce s-a întâmplat în cartier acum sute de ani
0
În urmă cu sute de ani, în actualul cartier Rahova se adăposteau oamenii cu handicap din oraş. Podul Calicilor, aşa cum se numea zona, era învecinat cu Ţigănia Mitropoliei, acolo unde omorurile erau un fapt obişnuit. Legea ţigănească se întindea peste locuitorii Podului Calicilor, iar după nenumăratele abuzuri, cartierul calicilor a fost şters de pe hartă de cei mai înstăriţi oameni ai vremii.
În urmă cu aproximativ 200 de ani, în Capitală exista un inginer pe care îl chema Hartel, iar sub domnia lui Grigore-Vodă Ghika a făcut primul caldarâm bucureştean. În anul 1824, în oraş erau cinci căi principale care îl brăzdau în diferite direcţii.
Calea Mogoşoaiei, numită şi Podul Mogoşoaiei, era cunoscută şi sub numele de drumul Braşovului sau Calea Victoriei. O a doua cale principală a oraşului era Calea Şerban-Vodă, căreia din secolul al XVIII-lea i se spunea Podul Beilicului, denumire păstrată pentru mult timp. Calea Moşilor se numea şi Podul Târgului-de-Afară, alături de care se afla şi Podul-de-Pământ, stradă numită aşa după materialele de construcţii care se găseau pe suprafaţa acesteia, „pietriş şi moloz“ .
A cincea stradă existentă în Bucureştiul de acum vreo 200 de ani era Calea Craiovei, al cărei adevărat nume a fost Podul Calicilor. Dintre cele cinci artere principale ale Bucureştiului trecut, cea din urmă este una dintre cele mai interesante, datorită istoriei şi primilor locuitori pe care i-a avut.
Povestea Podului Calicilor, cartierul Rahova din zilele noastre
În urmă cu sute de ani, străzile se numeau căi sau poduri, iar numele acestora era pus în funcţie de cel mai avut boier din zonă sau după trăsătura caracteristică a populaţiei. Aşa a ajuns cartierul Rahova din zilele noastre să numească Podul Calicilor, nume dat după sărăcia din zonă.
După ce în cartier au început să sosească şi alţi oameni, care nu erau notorii pentru calicenia lor, şi-a pierdut numele, iar înainte de numirea oficială de Calea Craiovei, cartierul purta numele de Podul Caliţei, nume fals, după cum este consemnat în volumul „Istoria Bucureşcilor“ de Ionnescu Gion. Bătrânii din acea vreme spuneau că în cartierul Rahova avea nenumărate pământuri o femeie pe care o chema Caliţa şi că de aici ar veni noul nume.
Cartierul şi-a schimbat numele din Podul Calicilor în Calea Craiovei la presiunile pe care boierii vremii le făceau asupra „Ministerului Instrucţiunei Publice“ . Niciunul dintre înstăriţii cartierului nu voia să îi fie numele asociat cu Podul Calicilor, cu atât mai mult cu cât în apropiere se afla şi Ţigănia Mitropoliei, un alt punct slab pentru imaginea boierilor.
„Calicul“ de acum sute de ani, sinonim cu „handicapatul“ zilelor noastre
Pe vremea când cartierul Rahova se numea Podul Calicilor, zona găzduia oameni cu handicap, nicidecum persoane zgârcite, dacă ne-am raporta la înţelesul pe care cuvântul „calic“ îl are în zilele noastre. De fapt, era vorba despre o îngrădire a persoanelor cu handicap, orbi, ciungi, betegi, toţi fiind marginalizaţi şi obligaţi să trăiască printre oameni asemenea lor, nu printre „oameni întregi şi sănătoşi“.
Au rămas consemnate în documentele vremii, în majoritatea regiunilor ţării, zone în care existau mahalale locuite de oameni cu handicap, de cele mai multe ori învecinate cu Ţigănia Mitropoliei.
În Bucureşti, toţi cei care erau înregistraţi ca fiind „calici“ , primeau câte un ban în fiecare zi, sumă venită de la Visterie, şi erau apăraţi atunci când alţii încercau să le pătrundă în case. Nu de puţine ori au existat poveşti presărate cu omoruri şi chinuri groaznice la care erau supuşi „calicii“, atunci când „ţiganii“ Mitropoliei s-au înmulţit excesiv şi au început să pătrundă în cartierul învecinat, călcându-le locuinţele celor cu handicap.
Uşor-uşor, Calea Calicilor se micşorează, pentru că boierii nu voiau să aibă de-a face cu astfel de oameni, pierzându-se cu repeziciune datele despre vechea mahala din oraş. În timp ce erau obligaţi să plece din actualul cartier Rahova, calicii s-au luptat cu îndârjire cu boierii vremii pentru a nu fi izgoniţi. În zadar, potrivit consemnărilor vremii.
După zilele zadarnice de luptă, Podul Calicilor a devenit proprietatea celor mai bogaţi oameni din acea perioadă, schimbându-şi şi numele şi locuitorii. În ciuda acestor fapte, povestea „calicilor“ a rămas consemnată în istorie ca fiind una dintre cele mai frumoase şi cutremurătoare lecţii din memoria Capitalei.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
