Propaganda BOR: Eminescu şi-a dorit Catedrala Mântuirii Neamului

Patriarhul Daniel a ţinut o cuvântare la Academia Română, pe 15 ianuarie FOTO Mediafax

În ziua în care românii celebrau 164 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, Patriarhul Daniel a spus în cadrul unei cuvântări la Academia Română că poetul a susţinut construirea unei catedrale naţionale.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Daniel, a vorbit, pe 15 ianuarie, la Academia Română, despre importanţa omagierii „marelui poet naţional al românilor, Mihai Eminescu, care şi-a iubit deopotrivă ţara şi credinţa strămoşească“.

„Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici a fost printre primii intelectuali români care au lansat şi susţinut ideea construirii unei catedrale naţionale, ca semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independenţă din anii 1877 - 1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol naţional“, a spus Patriarhul Daniel, citând din cartea „Catedrala Mântuirii Neamului, istoria unui ideal“ a lui Nicolae Şt. Noica, apărută în 2011 la Editura Basilica a Patriarhiei Române.

Preafericitul Daniel a amintit că Eminescu a fost crescut în spiritul creştin-ortodox al unei familii evlavioase, care avea legături strânse cu Biserica şi monahismul românesc, făcând referire la surorile mamei sale care erau călugăriţe.

Nicolae Şt. Noica, la rândul său, citează un articol al lui Ioan Slavici – „Catedrala Bucureştilor“ – publicat în revista „Arhitectura“ în anul 1924 în care Slavici vorbea despre un text scris în colaborare cu Mihai Eminescu în revista „Timpul“ prin care cei doi îşi arătau susţinerea pentru ridicarea unei catedrale a ţării.

„Minune prea de tot mare n-ar fi, dacă trebuie să treacă fie măcar şi numai o sută de ani pentru ca să se poată începe zidirea unei catedrale la Bucureşti – dacă mai e să se facă un asemenea început“, scria Slavici în încheierea articolului din revista „Arhitectura“.

Brătianu, credit pentru Catedrală

În acele timpuri, discuţia la nivelul întregii populaţii era tocmai pentru ridicarea unei catedrale naţionale în Bucureşti, arhitecţii şi inginerii vremii discutând aprins despre felul în care urma să arate şi de locul unde trebuia să fie ridicată. La câteva zile după ce primul patriarh ales, Miron Cristea, a fost instalat în scaunul patriarhal, în noiembrie 1925, acesta mergea în audienţă la rege şi obţinea girul pentru începerea formalităţilor. Prim-ministrul de atunci, Ionel I.C. Brătianu, deschidea „un credit de 3 milioane de lei pentru facerea planurilor“.

„În perioada de după obţinerea independenţei, când ideea deja apăruse, Eminescu şi Slavici erau la apogeul activităţii lor literare şi publicistice. În acest context au scris acele articole“, a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica.

„Ne trezim încă în secolul XIX“

Criticul literar şi membru al Academiei Române Nicolae Manolescu consideră o exagerare gestul Patriarhului Daniel, de a se folosi de numele poetului: „Bietul Eminescu s-ar întoarce în groapă dacă ar vedea câţi se folosesc de ce a spus el. Nu are nicio legătură Eminescu cu Catedrala Neamului, chiar dacă ar fi avut ideea asta“. Criticul literar este de părere că astăzi suntem un stat laic, în care puterile sunt separate şi în care religia nu ar trebui să se amestece în treburile politice şi că prin aceste declaraţii „noi ne trezim încă în secolul XIX, chiar înainte de Revoluţia din Franţa din 1789“.

Costuri: 80 de milioane de euro

Potrivit purtătorului de cuvânt al BOR, Constantin Stoica, între timp, s-a obţinut o reducere a costurilor cu 20%, ajungându-se la suma totală de 80 de milioane de euro. În aproximativ doi ani şi jumătate a fost realizată o lucrare complexă, cu două subsoluri şi un demisol, acolo fiind amenajate două săli polivalente.

Piatra de temelie a viitoarei Catedrale Patriarhale cu hramurile „Înălţarea Domnului“ şi „Sfântul Apostol Andrei“ a fost sfinţită pe 29 noiembrie 2007, iar lucrările au început în decembrie 2010. Potrivit proiectului, viitoarea catedrală va avea 120 de metri lungime, 70 de metri lăţime şi 120 metri înălţime, iar la slujbe vor putea participa 5.000 de credincioşi.

La începutul anului 2011, Sfântul Sinod a aprobat o procedură de colectă naţională pentru construirea Catedralei. În februarie 2011, Guvernul a alocat 10 milioane de lei pentru acest proiect. Primăria Capitalei şi primăriile de sector au donat la rândul lor pentru construcţie.

Eminescu, un om modest

În antologia „Mărturii despre Eminescu“, autorul Cătălin Cioabă notează un portret al poetului realizat de scriitorul Ion Păun-Pincio, din care reiese viaţa modestă pe care o ducea Eminescu: „Era voinic şi vioi. (...) Purta îmbrăcăminte de om nevoiaş. Straie groase de şi ac – deşi era cald –, în cap o pălărie înaltă, neagră şi veche“.

Bani ceruţi de la Consiliile Judeţene şi Locale

Patriarhia Română a trimis la mijlocul lunii noiembrie a anului trecut o scrisoare către mai multe Consilii Judeţene (CJ) şi Locale din ţară prin care solicita, în bază legală, un ajutor de 300.000 de lei pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului din Capitală. „Potrivit legii Catedralei, pot fi oferiţi bani de la bugetul central şi de la bugetele locale, la solicitarea Patriarhiei Române. Catedrala nu este doar a bucureştenilor, ci a tuturor românilor din ţară şi din străinătate“, explica atunci demersul purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica.

Mastodontul din umbra Casei Poporului

Pe Dealul Arsenalului din Capitală, în spatele Palatului Parlamentului, se lucrează acum la suprastructurarea Catedralei Mântuirii Neamului. Dacă totul va merge conform planului, colosul va fi ridicat complet anul acesta.

Deşi nu există un deviz al cheltuielilor făcute de când lucrările s-au reluat, spre sfârşitul lui 2013, costul construcţiei, până la etapa roşu-gri (fără finisaje), a fost estimat, în 2010, la 100 de milioane de euro cu TVA.

Mai puteţi citi:

Biserica nu e spital, cum nici spitalul nu e biserică. Dar autostrada râmâne autostradă, fariseilor!

Întreaga dezbatere publică pornită în jurul finanţării cultelor religioase este de-a dreptul  furtunoasă. Comparaţiile care au rol de sensibilizare a opiniei publice au început să apară cu duiumul şi comentariile pro sau contra devin din ce în ce mai radicale.

„Vrem spitale, nu catedrale!”. Protest la adresa finanţării cultelor de către stat

În ultima duminică a acestui an, pe 29 decembrie, cei care se opun finanţării bisericilor din bani publici au anunţat că vor protesta în mai multe oraşe din ţară. Organizatorii de la Asociaţia Secular-Umanistă din România îi sfătuiesc pe participanţi să se fotografieze în faţa unor instituţii din România, purtând panouri cu mesaje prin care susţin laicitatea statului.

Patriarhul Daniel cere Consiliilor Judeţene tribut pentru Catedrala Neamului

Patriarhia Română a trimis luna trecută către administraţiile locale o scrisoare semnată de Preafericitul Daniel prin care solicită câte 300.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti.