Proiectul crucii de 25 metri în Piaţa Universităţii din Bucureşti, desfiinţat de către deputatul Theodor Paleologu: „Este de un prost gust perfect“

Theodor Paleologu, membru al Comisiei de cultură, spune că proiectul care prevede construirea unei cruci în Piaţa Universităţii nu va trece de votul decisiv al Camerei Deputaţilor, în timp ce iniţiatorul Sorin Ilieşiu spune că demersul i-ar deranja pe atei.

Deputatul independent Theodor Paleologu este de părere că nu va fi votat proiectul de lege care prevede construirea unei cruci din oţel inoxidabil de 20-25 de metri, cu o instalaţie de iluminare, amplasat în Piaţa Universităţii, ca simbol al luptei anticomuniste, el precizând că este "de un prost gust perfect" şi că va combate iniţiativa atunci când va intra în dezbaterea Comisiei de Cultură.

"Să punem o cruce luminoasă la Piaţa Universităţii e de un prost gust perfect. O asemenea idee e de-a dreptul ridicolă. (...) Oricum, nu cred că o să se voteze aşa ceva. O să ajungă, probabil, şi la Comisia pentru cultură de la Camera Deputaţilor şi voi combate acest proiect, care e nepotrivit", a spus Theodor Paleologul pentru Mediafax.

Paleologu a precizat că iniţiativa nu are nicio legătură cu credinţa sau ateismul ori cu ideea de a onora memoria victimelor comunismului şi, oricum, CGMB a aprobat un alt proiect pentru zona respectivă.

El a spus că o condamnare a comunismului a mai avut loc o dată şi că mai există, de asemenea, un proiect de monument pentru foştii deţinuţi politici, "un vechi proiect care, din păcate, nu s-a realizat, e vechi, cu siguranţă mai mult de 10 ani, care s-a tot mutat de colo-colo".

"Există o decizie a Consiliului general de a pune la loc statuia lui Brătianu, în acelaşi loc. Ca simbol al înfrângerii comunismului, statuia lui Brătianu mi se pare foarte puternică, cu atât mai mult cu cât acolo a fost statuia, ridicată la începutul secolului XX. (...) În ceea ce priveşte onorarea victimelor, e o necesitate, eu cred că e chiar o chestiune de igienă naţională un monument pentru victimele comunismului. O spun, nu în ultimul rând, ca fiu de deţinut politic şi membru al unei familii în care toţi bărbaţii au fost închişi în anii '50. Îmi doresc ridicarea unui monument, dar nu văd de ce o cruce luminoasă, la Piaţa Universităţii ar fi o idee bună, e genul de idee de-a lui Ilieşiu. Oricum nu o să meargă mai departe, să fim serioşi", a comentat Theodor Paleologu.

În schimb, iniţiatorul proiectului, senatorul Sorin Ilieşiu susţine că cei care se opun sunt în mare parte atei, pe care "i-ar deranja să fie o cruce în centrul Bucureştiului".

De asemenea, Ilieşiu crede că societatea civilă care s-a exprimat împotriva proiectului de lege, adoptat marţi în plenul Senatului, trebuie să-l invite la discuţii.

"Eu nu am constatat opoziţie. Deocamdată nimeni nu s-a exprimat împotriva acestui proiect. Eu n-am auzit nicio voce. (...) Societatea civilă să mă invite, să discutăm. Societatea civilă nu este cineva, o anume persoană care-i împotrivă. Sunt foarte mulţi atei, e adevărat, şi probabil că i-ar deranja să fie o cruce în centrul Bucureştiului. Rămâne să dezbatem acest proiect", a declarat Ilieşiu pentru MEDIAFAX.

Întrebat dacă a avut discuţii cu reprezentanţi ai Ministerului Culturii, care ar urma să finanţeze parţial proiectul, Sorin Ilieşiu a spus: "Da, bineînţeles, am avut discuţii şi nu a fost absolut nicio obiecţie. Am avut discuţii cu colegii mei din Senatul României, din Comisia pentru cultură, nu a fost absolut nicio obiecţie. Ce spuneţi dumneavoastră, voci care contestă, nu se confirmă. Poate e o voce, două voci, dar Bucureştiul are două milioane de locuitori".

Proiectul de lege presupune construirea unui monument naţional al victimelor totalitarismului comunist în centrul intersecţiei din Piaţa Universităţii din Bucureşti. Astfel, va fi ridicată o cruce din oţel inoxidabil de 20-25 de metri, cu o instalaţie de iluminare, care va funcţiona continuu, şi va fi flancată de drapelul naţional. Monumentul va fi inaugurat în 2016.

De asemenea, proiectul de lege prevede elaborarea unui raport pentru condamnarea totalitarismului comunist şi pentru memoria naţională antitotalitară de către Academia Română, în termen de 150 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Proiectul prevede înfiinţarea unui Muzeu Naţional al Totalitarismului Comunist, în primul trimestru din 2016, cu sediul în Bucureşti. Muzeul va fi deschis publicului în termen de nouă luni de la înfiinţare.

Finanţarea monumentului se face din fondul de rezervă al Guvernului şi din fonduri ale Ministerului Culturii, potrivit proiectului de lege.

Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

În decembrie 2006, preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a prezentat în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, un raport de condamnare a comunismului, elaborat de o comisie prezidenţială specială, condusă de Vladimir Tismăneanu.