Ieri, mergeam cu maşina pe un bulevard din centrul Bucureştiului şi, la un moment dat, am auzit o bubuitură groaznică în scut şi am avut impresia că mă răstorn. Dădusem într-un adevărat crater din caldarâm, pe care, fiind în spatele unei alte maşini, nu apucasem să-l observ la timp şi să-l evit. Pe drumurile Bucureştiului trebuie să fii tot timpul pe fază să faci slalom printre gropi ca să nu-ţi rupi maşina, dar iată că, oricât de vigilent ai fi, tot o păţeşti.

Astăzi de dimineaţă, când am deschis televizorul, am fost întâmpinat cu ştirea că Sorin Oprescu a declarat că a găsit nişte chinezi care să-i facă autostrada suspendată. Prin urmare, în timp ce noi ne buşim maşinile în hârtoapele capitalei europene numite Bucureşti, edilul nostru ne spune pentru a nu ştiu câta oară povestea lui SF. Interesant este că sunt în continuare destui care înghit fără nicio problemă găluşca asta. Şi nu numai presa, care se uită în gura lui Oprescu ori de câte ori mai dă câte o astfel de bulă, ci şi electoratul. „Dom’ doctor“ stă bine în sondaje şi mulţi cred că el va fi viitorul preşedinte al ţării.

Sorin Oprescu are, indiscutabil, o calitate: este un mare maestru al cacealmalei. De altfel, toată viaţa se pare că asta a ştiut cel mai bine să facă. Fiu de general de Securitate, crescut în Cartierul Primăverii alături de alte beizadele de ştabi comunişti (cum era şi prietenul lui, Serghei Niculescu-Mizil), Oprescu a deprins de mic ştiinţa şmecheriei. În plus, a învăţat să fie om fin, nu grobian ca amicul Serghei, şi să „te facă“ în mod elegant.

Lumea a uitat înregistrarea aceea, în care-i avertiza pe drumari că le va face scandal de ochii lumii, iar ei să facă bine să tacă din gură şi să pară harnici în astuparea gropilor (da, tot despre gropi era vorba!). „Populaţia vrea să vadă sânge pe pereţi, că mă răstesc la drumari, că toţi sunt neserioşi. Să vadă că, dom’le, i-a luat primaru’! Declanşăm chestia cu gropaniada şi se face linişte. După care ne vedem de treburile noastre.“, le făcea cu ochiul Sorin Oprescu asfaltangiilor, batându-şi joc de bucureşteni. Era în 2010, la ieşirea din iarnă, deci cam tot pe-acum.

Bucureştenii nu par deloc deranjaţi că primarul lor îi duce de nas ca pe nişte proşti. Asta se vede şi din faptul că i-au oferit un nou mandat în fruntea Capitalei. I-a aburit cu autostrăzi suspendate, i-a făcut din vorbe, iar ei sunt fericiţi cu el. Dau în gropi, dar sunt fericiţi. În timpul ăsta, primarul îi face să viseze frumos, la cum îşi vor conduce ei maşinile cu 130 km/oră, pe deasupra blocurilor. Vom zbura cu toţii printre norişori albi şi pufoşi, iar gropile de la sol, devenite din ce în ce mai mari, nu vor mai deranja de bună seamă pe nimeni.