PRIMAR DE LEGENDĂ: Doctorul Lucjan Julian Skupiewski, străbunicul fostului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski

Skupiewski, un bine-cunoscut medic, a fost primar al Capitalei timp de două luni, în perioada februarie-aprilie 1923. Fostul preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski, care şi-a început mandatul în 2005 şi a decedat în urma unui accident aviatic deasupra Rusiei în urmă cu un an, a avut rude în România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Strămoşii fostului preşedinte al Poloniei au venit în ţara noastră la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Atunci, Jozef Julian Belina-Skupiewski, un nobil polonez, a decis să se mute în capitala de pe Dâmboviţa din cauza insurecţiei din 1863, împreună cu familia sa şi bineînțeles, alături de fiul său Lucjan Julian.

Citește și:

Cine-a dărâmat Bucureștiul pentru a-l mulțumi pe dictator?

PRIMAR DE BUCUREȘTI Dezastruoasa guvernare a primarului-tribun acuzat de crimă

PRIMAR DE BUCUREȘTI Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale

PRIMAR DE BUCUREȘTI Edilul care a dat liber muncitorilor duminica şi a salubrizat pentru prima dată Capitala. Află aici cine e!

PRIMAR DE BUCUREȘTI Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?

Originar din Polonia Centrală

Familia Skupiewski sau Skupienski provenea din regiunea Poloniei centrale, numită Mazovia şi este datată în documente începând cu secolul XVI.  
Lucjan s-a născut la Varşovia pe 8 ianuarie 1876. A urmat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr, iar apoi s-a înscris la Facultatea de Medicină din Bucureşti. S-a specializat în chirurgie, ginecologie şi obstetrică, obţinând în 1902 titlul de doctor în medicină şi chirurgie, conform bukareszt.polemb.net.

În scurt timp a devenit asistentul prof. Angelescu de la Spilalul Filantropia. În 1916 a lucrat fără incetare la organizarea şi conducerea tuturor spitalelor pentru răniţii din primul război mondial, din imprejurimile Bucureştiului.

După ocuparea Capitalei de germani, s-a întors la Spitalul Filantropia pentru a conduce secţia de chirurgie în absenţa prof Juvara. A lucrat activ in cadrui organizaţiei "Refugiilor pentru lăuze sărace" şi ca director al maternităţii din Calea Griviţei.

Datorită eforturilor depuse timp de 10 ani a reuşit transformarea institutiei intr-un spital specializat cu 45 de paturi. Aceasta maternitate a fost distrusă în bombardamentul de pe 7 mai 1944, mai spun cei de la bukareszt.polemb.net.

Prieten cu Carol al II-lea

El a ajuns, astfel, unul dintre cei mai cunoscuţi doctori din Bucureşti. În perioada februarie-aprilie 1923 el a ajuns chiar prirmarul Capitalei. Polonezul a fost şi un prieten foarte bun al suveranului său, regele Carol al II-lea.

La începutul mandatului său foarte scurt, adică la 4 februarie, a avut loc inaugurarea oficială a Palatului Cercului Militar de pe Bulevardul Elisabeta, construcţie începută în 1912. Tot în perioada mandatului său, la 26-27 martie 1923, se votează o nouă constituţie a României, care o înlocuia pe cea din 1866.

Bunicul lui Kaczynski moare în Bucureşti

Skupiewksi s-a căsătorit cu Zofia Ajdukiewicz, tot de origine polonă, cu care a avut o fiică, Kornelia Zoe, bunica lui Lech Kaczynski. Zofia era fata lui Tadeusz Ajdukiewicz, un cunoscut pictor polonez. Lucjan Julian Skupiewski a murit in ziua de 10 martie 1949, bolnav de cancer osos.

După divorţ, Zofia şi fiica sa s-au întors în Polonia, unde Kornelia Zoe s-a căsătorit cu Wincenty Jasiewicz, care se afla la începutul unei cariere militare de răsunet, conform Bursa.ro. La începutul lui 1939, colonelul era trimis de ţara sa în România, pentru refacere. El avea să moară aici, în 1941, fiind îngropat în cripta familiei socrului său.

Colonelul Wincenty Jasiewicz şi Kornelia Zoe au avut trei băieţi şi o fată, Jadwiga, mama celor doi Kaczynski. Ea trăieşte încă. Lucjan Julian este înhumat într-un mormânt din cimitirul Bellu Catolic din Bucureşti, alături de tatăl său, Jozef Julian Belina-Skupiewski, de alţi doi fraţi, de a doua soţie, Helena şi de ginerele său, Wincenty Jasiewicz, toţi cu numele scrise pe piatră în formula românească.



ISTORII DE AMOR

     

Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.

MARI DEZASTRE


Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

CÂRCIUMI DE ALTĂDATĂ


Pe bucuresti.adevarul.ro v-am  arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.

CRIME PEREFECTE


Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.

HOTELURI-SIMBOL


Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.

SUPRAVIEȚUITORII

Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri  sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.

BUCUREȘTENI DE LEGENDĂ


Adevărul de Seară v-a prezentat povești și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.




Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: