PRIMAR DE BUCUREȘTI Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale

În 9 februarie 1893, în scaunul de primar al Bucurescilor de atunci ajunge un bărbat sigur pe el, cu un plan bine conturat, care avea să pună pe primul loc orașul și dezvoltarea lui. În timpul mandatului său, în oraș a început să circule pentru prima dată tramvaiul electric, a fost extinsă rețeaua de canalizare, dar și cea de alimentare cu apă. A fost construit un ștrand și mai multe școli. Toate astea s-au realizat de-a lun

Ştiri pe aceeaşi temă


SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun

Nicolae Filipescu sau Nicu, cum îi spuneau apropiații, s-a născut în 1862 într-o familie de boieri, cu rădăcini în perioada lui Mihai Viteazul. Timp de aproape 30 de ani, Nicolae Filipescu a fost unul dintre personajele carismatice de pe scena politică a vremurilor, fiind membru al Partidului Conservator. A urmat școala primară la București, liceul la Geneva, în Elveția și apoi și-a consinuat studiile la Paris, unde a devenit doctor în drept.

"Statură mijlocie, bine legată, fără eleganță, ochii mari, puțin holbați, verzi cenușii, te priveau în față cu o candoare copilarească", așa îl descrie Ion Gheorghe Duca pe boierul Filipescu în "Memorii"

"Curajos până la temeritate, excesiv de pătimaș, violent ca un tigru și bun ca un copil ", îl descrie Octavian Goga în  "Însemnări din zilele războiului nostru".

La doar 30 de ani, Filipescu pune bazele ziarului Epoca, la care au colaborat, printre alții, I.L. Caragiale, Alexandru Vlahuță, Titu Maiorescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Primar cu priorități

În 9 februarie 1893 este ales primar al Bucureștiului de 22 dintre cei 24 de membrii ai Consiliului orășenesc. Pe lista de priorități a lui Filipescu s-au aflat, încă din primul an de mandat, reorganizarea serviciilor instituției pe care o conducea, dar și recrutarea de personal calificat. Noul primar a decis că este nevoie de date concrete care să descrie situația reală a Capitalei, așa că a înființat „Buletinul Statistic Lunar al Orașului Bucuresci". Acesta a cuprins informații referitoare la populație, căsătorii, decese, boli infecțioase, numărul persoanelor din penitenciare.

Planul său de bătaie era suficient de bine definit în primele luni ale lui 1894 încât Filipescu a împumutat cinci milioane de lei, bani ce urmau să fie folosiți la realizarea proiectelor ce le avea în cap. Suma a fost alocată pentru lucrări de canalizare, alimentare cu apă, pavaje, construcția de băi populare, hale sau piețe.

Citește și: Realizările lui Barbu Vlădoianu, generalul care a început canalizarea Dâmboviţei şi a mutat nunţile la Oficiul Stării Civile

Primul tramvai electric din istoria Bucurescilor

Edilul-șef Filipescu a fost cel în timpul căruia, pe străzile Bucureștiului, a circulat pentru prima dată un tramvai electric. Simbol al modernității, tramvaiul circula pe "Marele Bulevard" din 9 decembrie 1894. "Este pus în funcţiune primul tramvai electric, cu numărul 14 pe linia Cotroceni-Obor (la Târgul Moşilor). Era alimentat de centrala electrică de la Grozăveşti, pusă în funcţiune în 1889. Pornea din faţa acesteia, străbătea bulevardul deschis de Pache Protopopescu în 1888 (Kogălniceanu-Elisabeta-Carol-Pache) şi întorcea la început în faţa actualei Şcoli Iancului, apoi la biserica Iancu Vechi (Agricultori -Mătăsari), după aceea dincolo de Piaţa Iancului, în faţa ţesătoriei de azi (pe strada Sătucu, actuiala At. Ionescu). Parcul de tramvaie avea 8 vagoane-motor şi 8 remorci", este precizat în "Cronologia Bucureştilor" a lui Parusi. Boierul-ziarist și-a continuat proiectul și a înființat noi linii de tramvai în Capitală. Mai mult, s-a asigurat că orașul va fi iluminat cu gaz și electricitate. Totuși, a fost contestat de presa de atunci din cauza prețului practicat pentru un metru cub de gaz. Dacă la Berlin acesta costa 20 de centime, la București pentru fiecare metru cub de gaz erau percepute 28 de centime.

Apă, canalizare și ștrand pentru săraci

Un demers relevant pentru perioada petrecută de Filipescu la cârma orașului este extinderea rețelei de canalizare, extrem de importantă pentru igiena Bucureștiului.Primarul și-a promovat demersurile prin expresia "Totul la canal". Astfel, a fost făcut un studiu despre configurația orașului, studiu care analiza și curbele de nivel, canalele colectoare și gurile de canal. În plus, în timpul mandatului său, alimentarea cu apă potabilă a fost dezvoltată. Primarul a dispus captarea izvoarelor subterane din preajma orașului și reparația filtrelor de la Bacu-Arcuda. " Inginerul Elie Radu aduce o serie de îmbunătăţiri instalaţiilor de aducţiune şi purificare a apei potabile. Au fost executate lucrări de captare a apei subterane de la Bragadiru. Ca urmare a activităţii sale a crescut volumul de apă distribuit în oraş şi s-a îmbunătăţit calitatea acesteia", spune Parusi.

În ultimul an de mandat al lui Filipescu, bucureșteanul construiește lângă Piața Bibescu Vodă, pe strada care astăzi se numește Ienăchiţă Văcărescu, o baie populară, pentru oamenii de rând. Aceasta avea un bazin uriaș cu apă rece dar și cabine cu băi calde și dușuri, separate pentru bărbați și femei. Pentru construcția ștrandului au fost alocați 150.000 de lei. Prețul biletului de intrare era de 10 bani.

Noi construcții și noi bulevarde

Planul lui Filipescu s-a extins și asupra construcțiilor. Pe lângă ridicarea a trei școli, pentru care a cheltuit peste 400.000 de lei, și înființarea a patru posturi de pompieri în zone diferite ale Bucureștiului, în perioada în care Nicolae Filipescu a avut frâiele orașului în mână, au fost începute și chiar finalizate lucrări importante. Primarul a investit 1,5 milioane de lei în Antrepozitul de la Rahova, a început construcția Halei Traian, a Observatorului Astronomic, a Garei Obor dar a dispus și deschiderea unui pavilion de boli venerice la spitalul Zerlendi sau construcția unei Gări de gunoaie în Tunari.

Primarul boier a pus piciorul în prag și când a venit vorba de arterele de circulație. Astfel, au fost derulate lucrări de construcție pentru Bulevardul Colțea, dar și a Bulevardului Regina Maria. Pentru realizarea acestora au fost făcute exproprieri în valoare de aproape 1.170.000 de lei în primul caz și de aproximativ 100.000 de lei în cazul Bulevardului Regina Maria.

"În Bucureşti s-au pavat cu piatră cubică 52.718 metri pătraţi şi cu bolovani de râu 56.391 metri pătraţi, s-au instalat 6.510 metri de canale aşa că, la finalul anului în Bucureşti erau 90 de km de canale publice. Între străzile canalizate s-au aflat şi Calea Criviţei, Ştirbei Vodă, Spătarului, Popa Soare, Labirint, Bateriilor, Principatele Unite, Şerban Vodă, Leon Vodă, Lânăriei, Sevastopol, Frumoasă. (...) În mandatul primarului Nicolae Filipescu este terminată marea arteră nord-sud, începzută de Pache Protopopescu în 1888. Este tăiat acum Bulevardul Lascăr Catargiu, între Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei, iar la sud este deschis Bulevardul Principesa Maria", este precizat  în "Cronologia Bucureştilor".

Citește și: BUCUREŞTENI DE LEGENDĂ Povestea „primarului-minune" care a făcut primele trotuare şi a adus telefonul în Capitală. Vezi despre cine este vorba!

 Delimitări și reguli

Filipescu a rămas în istoria orașului și cu realizări ca elaborarea planului cadastral al Bucureștiului, stabilirea limitelor orașului, sau "Raza orașului", așa cum a numit el inițiativa. "Sub conducerea lui Nicolae Filipescu, primăria întocmeşte un proiect de lege, votat de Parlament în mai 1895, prin care se stabilesc limitele oraşului: Şoseaua Kiseleff la kilometrul 5, intrarea în Herăstrăul Vechi, nordul gropilor Floreasca, lacul Tei, podul de la Zalhana, malul drept al Colentinei şi al Lacului Fundeni, până la Fabrica de Oţet a lui Niculae, Şoseaua Căţelu, Mănăstirea Văcăreşti, Calea Rahovei, imitirul Ghencea, Pirotehnia (Militari), moara lui Macedon(Ciurel), Cimitirul Pomenirea (Sfânta Vineri)", spune  Gheorghe Parusi în "Cronologia Bucureştilor".

Tot Filipescu este cel care a impus comercianților câteva reguli clare de care trebuiau să țină cont pentru a fi siguri că vor avea afaceri ca la carte. Astfel, au fost impuse câteva reguli pentru comerțul cu produse alimentare. Era interzis ca afaceriștii de la vremea respectivă să aibă „în odaia de la stradă cuptor, grătar, cotlon sau maşină pentru preparat mâncăruri", mai mult pâinea se transporta doar „cu trăsuri închise cu arcuri". Același regulament stabilea numărul "latrinelor urinare" pentru hoteluri și restaurante.

Citește și: PRIMAR DE BUCUREȘTI Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?

Acuzat că tolera prostituția

Primul om al oraşului nu a scăpat însă din atenția presei de atunci. Primarul a fost acuzat de că tolera ca în preajma Teatrului Naţional să funcţioneze anumite „stabilimente", unde cucoane de moravuri uşoare îşi întreţineau clientela. Gazetarii au scos în evidenţă nemulţumirea oamenilor care locuiau în apropierea acestor „stabilimente". Se presupunea că Filipescu permitea ca locurile să existe pentru a favoriza diverşi proprietari din zonă, care se bucurau astfel de chirii mai mari.

În octombrie 1895, Filipescu pleacă de la Primăria București și își continuă cariera politică. Bolile de care suferea, de inimă şi de rinichi, i-au adus sfârşitul la vârsta de 54 de ani.



ISTORII DE AMOR

     

Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.

MARI DEZASTRE


Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

CÂRCIUMI DE ALTĂDATĂ


Pe bucuresti.adevarul.ro v-am  arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.

CRIME PEREFECTE


Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.

HOTELURI-SIMBOL


Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.

SUPRAVIEȚUITORII

Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri  sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.

BUCUREȘTENI DE LEGENDĂ


Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.





citeste totul despre: