POVEŞTI DE BUCUREŞTI: Cum petreceau „singaporenii“ cu 5 lei pe zi în subsolul unei vechi bucătării din Piaţa Rosetti

Cum ieşeai din interesecţia de la Universităţii, spre Rosetti, până la Singapore nu era decât un pas, descrie scriitorul George Astaloş, în volumul „Boema“, apărut la Editura Capitol în 2009. Elita boemă bucureşteană a anilor ’50-’60 petrecea des în subsolul de la taverna Singapore. Imediat după „borcanul miliţianului de la circulaţie“ făceai stânga, stânga şi iar stânga şi intrai drept în Singapore. Acolo „

Ştiri pe aceeaşi temă

Citiţi şi

POVEŞTI DE BUCUREŞTI. Clienţi la Capşa: Barbu, Muşatescu şi Preda. Câţi bani cerea Virgilică pentru o înjurătură!

POVEŞTI DE BUCUREŞTI. Delicatese Florescu. Care era vinul preferat al lui Radu Beligan şi unde erau casele conspirative în Capitală

Taverna din Piaţa Rosetti, încropită în locul unei foste bucătării, era „bine famată“ şi se găsea la intersecţia dintre strada Vasile Lascăr şi strada Dianei, vecină cu Editura Univers.

Viaţă uşoară şi ieftină la Singapore

Muşterii nu se puteau întinde pe mai mult de patru sau cinci mese, între pereţii tapetaţi cu plăci de faianţă, o moştenire a fostei bucătării şi petrecându-şi orele sub cele trei guri de aerisire prin care se vedea forfota străzii. Viaţa era uşoară şi ieftină la Singapore: o vodcă mare (100 de grame) costa 2 lei, un kilogram de vin se cumpăra la 6-8 lei, un rom mare era 1,80 de lei, iar o halbă de bere - 1,70. Prin urmare, o zi de Singapore îi costa pe boemii acelei perioade în jur de 5-6 lei. Să nu uităm că localul se afla în buricul târgului, unde preţurile nu erau chiar de neglijat. 

„În subsolul renumitului Singapore, se bea din abundenţă, recitându-se tonic, povestindu-se cu har sau tălmăcindu-se cu subînţeles. Trebuie spus că boema pe care o prezint şi o reprezint eu era aristocraţia acestui modus vivendi în România. Aş spune chiar că era singura boemă nobilă dintre boemele de-atunci (ca să-l parafrazez pe Minulescu)“, povesteşte Astaloş.

Poeţii, scriitorii şi artiştii plastici cu state vechi erau: Ghiţă Mărgărit, Geo Martiniuc, Teodor Pâcă, Tudor George zis Ahoe (care a scris „Baladele singaporene“), Florin Pucă, matematicianul Nelu Winckler, Constantin Aronescu şi pictorul George Antohi, Alexandru Struţeanu, Eugen Schileru, Taşcu Gheorghiu sau Constantin Piliuţă.

Cârciuma boemă, abandonată

Avangardiştii

George Astaloş explică rostul confesiunilor sale din volumul „Boema“, arătând că „elita boemă“ era distinctă de „boemii“ de la cafenele cu ştaif ale Capitalei: „Nu mi-am propus să fac portretele boemilor de la Café Corso, Oteteleşanu, Capşa sau Café de la Paix, ci ale cavalerilor de pe breşa pichetată pe plaiurile singaporene din Piaţa Rosetti“.

Iată cum descrie Tudor George, zis Ahoe, viaţa de acum 50 de decenii de la Singapore: „În hruba noastră, zisă Singapore/ O navă eşuată-n bulevard/ Ne-am petrecut, damnaţi, atâtea ore/ Cu pâlnia lui Bachus pe stindard“.

Ce se vorbea la Singapore

În spelunca din Rosetti se discutau multe subiecte, de la poveşti despre oameni la literatură şi politică, într-un moment în care regiumul comunist începuse să prindă rădăcini. Spiritul catalizator al birtului era Ghiţă Mărgărit, „poet de o remarcabilă subtilitate“, cum îl descrie Astaloş. După al treilea pahar, el i-a povăţuit pe colegii de rezistenţă: „Ţineţi minte ce vă zic! Trebuie să ştiţi totul despre toţi, dacă vreţi să fiţi inatacabili. Şi când vă cade în palmă omul care vă sâcâie, îi serviţi tot ce ştiţi despre el şi când nu mai aveţi ce zice, îi spuneţi: Şi ţi-a fost şi frică la dentist!“
Nimeni din asistenţă nu se întreba la acea vreme cum ajunsese Ghiţă Mărgărit să fie asistentul marelui critic George Călinescu, graţie poeziei despre dezordinea existenţială, împreună cu Alexandru Piru, recunoscut ca un fin filolog şi pentru spiritul său critic.

Bombonica cea cu vino’ncoa

Un alt „partener de tribulaţii“ din subsolul cârciumii era Păstorel Teodoreanu, fratele lui Ionel Teodoreanu. Din pleiada de la cele cinci mese nu lipseau nici actori, iar „flotantul de serviciu“ Ilarion Ciobanu era unul dintre ei.

Nelipsite erau şi poveştile de amor. În acel subsol era cunoscută aventura poetului Teodor Pâcă în braţele iubitei Bombonica, o femeie „care nu-l lăsa niciodată în pană de carburanţi“.

Singapore, mecca scriitorilor bucureşteni de la sfârşitul anilor ’60, este renovată şi-şi şterge spritul de „pierzanie“. Boemii de altădată nu mai vin aici, iar denumirea vechii spelunci va fi „Peştera“, o grotă luxoasă, împodobită cu
stâlpi de beton armat.

Din speluncă boemă, grotă de lux

„Pe la începutul anilor 2000, Peştera a fost cumpărată de Meiţă, un om de afaceri de primă mărime şi calitate care în afara unui fabulos restaurant la Şosea şi o cofetărie de lux în Piaţa Rosetti, avea şi o herghelie de trăpaşi de curse pe hipodromul din Ploieşti care număra, nici mai mult nici mai puţin de 130 de capete. I-am văzut alergând pe pista ploieşteană în mai multe rânduri. Ei bine, poeticul proprietar de cai a cumpărat fostul Singapore al nostru devenit Peştera şi a făcut din istoricul spaţiu al boemei o brutărie de lux, căreia îi citesc nostalgic firma de oricâte ori trec prin Rosetti. Acum brutăria şi-a schimbat din nou profilul“, consemnează scriitorul şi clientul de la Singapore, George Astaloş.

"Tot subsolul acestui bloc a fost ocupat până în anul 2000 de restaurantul Peştera. Ce a fost înainte de Peştera nu ştiu, dar pe vremea aceea nu prea erau restaurante în Bucureşti, aşa că acesta era unul dintre cele mai bune. Mâncam des aici", povesteşte patronul unui mic magazin de vizavi.

Oameni cu funcţii grele

Clienţii de la Singapore chiar erau boemi şi nu făceau parte din „tagma” celor „alteraţi de muncă şi de răspunderi socio-profesionale”, aşa cum puteai întâlni la celebra Capşa. Totuşi, după restaurarea crâşmei şi dobândirea numelui de „Peşteră” îi călcau pragul şi actori mai tineri: Gheorghe Cozorici, Constantin Rauţchi sau Gheorghe Dinică, şi în general vedetele Teatrului Naţional. Gaşca de altădată s-a răspândit prin „lăcaşuri bine famate”: cafeneaua de la Blocul Turn (Sala Palatului) sau la Nestor,  locul preferat de ziarişti.

Singapore a funcţionat la parterul imobilului de la intersecţia străzilor Vasile Lascăr cu Dianei Foto: A.C. Marinescu

Acum, în locul speluncii Singapore este un magazin de înrămări foto

Prima proprietară de Vartburg din Bucureşti

Singapore nu mai exista, iar scriitorii noii generaţii veneau la prânz la Cina, Athénée Palace, barul de la etajul restaurantului Berlin, Podgoria,  Moldova, Katanga, Grădiniţa sau 7 Craci. Aurora Cornu (devenită soţia lui Marin Preda), actriţa Ioana Bulcă, Ţuca Breslaşu, singura posesoare de Vartburg (maşina cucoanelor bine) erau câteva dintre frumuseţile epocii care frecventau barurile noi.

MARI SEISME


Săptămâna trecută reporterii "Adevărul de Seară" v-au prezentat mărturii şi imagini impresionante de la cele mai devastatoare cutremure care au lovit România.

CUTREMURUL DIN '77 Cum a scăpat cu viaţă nepotul lui Ceauşescu din blocul în care a murit Toma Caragiu

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Supravieţuitoarea din blocul Scala: La cutremurul din ‘77 a căzut 10 etaje, în timp ce făcea duş!

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Sorin Crainic, supravieţuitorul cutremurului din '77 pentru care a plâns Elena Ceauşescu

POVEŞTI DE BUCUREŞTI Cum a scăpat cu viaţă nepotul lui Ceauşescu din blocul în care a murit Toma Caragiu

Mari seisme: De ce este Bucureştiul oraşul cel mai afectat de cutremure?

Cutremurele care au lovit România

Gheorghe Mărmureanu: "România, la fel de vulnerabilă ca în 1977!"

Imagini incredibile din Bucureştiul devastat de cutremurul din 1977

MARI DEZASTRE


În urmă cu două săptămâni, reporterii "Adevărul de Seară" v-au prezentat mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

Luni, pe bucuresti.adevarul.ro, ați putut vedea fotografii publicate în premieră cu Bucureştiul acoperit de troiene de 5 metri în iarna lui '54.

Marți, reporterii "Adevărul de Seară" v-au prezentat imagini șocante și ce distrugeri au provocat bombardamentele din '44 asupra Capitalei.

Miercuri, ați putut citi cum a izbucnit cel mai mare incendiu care a distrus peste 2000 de case din Bucureşti .

Joi, v-am prezentat cum a fost ultima mare revărsare a Dâmboviţei: Bucureştiul, acoperit cu apă de trei metri!

Vinerii, aţi aflat cum ciuma lui Caragea "secera" 300 de bucureşteni pe zi

Sâmbătă, v-am povestit despre pǎţaniile boierului Perticari, primul bucureştean pedepsit pentru spiritism

Duminică, v-am descris cum erau pedepsiți în trecut cei care au bârfit şi au minţit

ISTORII DE AMOR


În urmă cu trei săptămâni aţi putut citi pe bucuresti.adevarul.ro cele mai savuroase ISTORII DE AMOR din „Micul Paris”.

Luni, reporterii „Adevărul de Seară” v-au prezentat cea mai frumoasă poveste de dragoste din literatura romană.

Marţi, peste 13.000 de cititori au citit pe bucuresti.adevarul.ro despre amantele regilor României.

Miercuri au fost prezentate bordelurile din Bucureştiul interbelic.

Joi aţi putut afla povestea Miţei Biciclista, cea mai celebră damă de consumaţie a Bucureştiului.

Vineri aţi putut citi despre viaţa sentimentală tumultoasă a crailor de altădată.

Sâmbătă, reporterii „Adevărul de Seară” v-au prezentat povestea de dragoste dintre compozitorul George Enescu şi soţia sa, Maria, care şi-a turnat acid pe faţă de dorul lui şi al lui Nae Ionescu.

Duminică, cititorii care au intrat pe bucuresti.adevarul.ro au putut afla câteva dintre cele mai spectaculoase cazuri de sinucideri din dragoste, din rândul scriitorilor români.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: