Poluare cu praf în Bucureşti, în noaptea de sâmbătă spre duminică. Depăşiri de peste 400% la particulele PM2,5 şi de aproape 300% pentru PM10
0
Reţeaua independentă de monitorizare a calităţii aerului - airly.eu - a înregistrat sâmbătă noapte, în jurul orei 21.00, depăşiri de peste 400 la sută în Bucureşti, pentru poluarea cu PM 2,5 şi aproape de 300% pentru poluarea cu PM 10. Aproape toţi senzorii erau coloraţi în roşu, galben sau portocaliu, ceea ce indică depăşiri pentru cei doi poluanţi, dincolo de limita maxim admisă şi sigură pentru populaţie.
Asta deşi era noapte şi weekend, iar traficul, considerat unul dintre principalii poluatori, era aproape inexistent la acea oră. Şi reţeaua Ministerului Mediului a înregistrat depăşiri, însă noaptea trecută în Bucureşti doar o singură staţie din cele 8 a înregistrat poluarea pentru PM 2,5 şi 3 pentru PM 10. Duminică dimineaţă lucrurile au revenit la normal.
Interesant este că staţiile de monitorizare a calităţii aerului au început să înregistreze depăşiri noaptea după startul sezonului de încălzire şi scăderea temperaturilor.
Cea mai mare poluare a fost înregistrată la staţiile din Chilia, unde depăşirile pentru PM2,5 au fost de peste 400%, iar pentru PM10 de aproape 300%, în Pipera unde PM2,5 a atins depăşiri de 332%, iar PM10 - 230%, iar în Buftea - PM2,5 - 356%, iar PM10 - 260%.
Creşteri de peste 600%
Şi anul trecut, din octombrie până în mai, au avut loc depăşiri şi cu peste 600% pentru poluarea cu praf, noaptea şi în weekend, însă autorităţile nu au venit cu explicaţii clare, arată hotnews.ro. De câteva ori, Ministerul Mediului a indicat arderi necontrolate de deşeuri sau vânt puternic.
Un studiu făcut de Institutul Naţional de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în Bucureşti este o asociere certă între creşterea poluării cu PM10 şi PM2,5 (praf) şi numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureştenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obţinut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureştenii ar avea o speranţă de viaţă mai lungă cu 4 ani.
”Principalele contribuţii la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuţie îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidenţială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.
Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid.
PM 2.5: 25 ug/m3 - valoarea-tintă anuală, 20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020
PM 10, valori limită: 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane; 40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane
Se încarcă comentariile...
