Parcul Unirii, rebotezat Teoctist - metoda prin care Primăria vrea să compenseze BOR pentru tăierea unor fonduri alocate anterior

Ziua de miercuri în istoria Primăriei Capitalei se anunţă una a compensaţiilor simbolice. În timp ce proiectul de rectificare bugetară propune tăierea fondurilor alocate Catedralei Mânturii Neamului, Biserica Ortodoxă Română ar primi totuşi o consolare - aflat la doi paşi de locul în care se afla Biserica Sfânta Vineri până la demolarea din 1987, Parcul Unirii ar urma să fie rebotezat în Parcul Teoctist Patriarhul.

Chiar dacă nu apare pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, consilierul USR Octavian Berceanu susţine că ar urma ca în şedinţa săptămânală de la primărie să se discute ca Parcul Unirii să fie rebotezat în Parcul Teoctist Patriarhul, existând deja toate documentele necesare pentru ca hotărârea să poată fi votată. „În principal, motivul de fapt care determină să propună schimbarea denumirii Parcului Unirii în Parcul Teoctist Patirarhul rezidă în păstrarea vie în memoria noastră a personalităţii şi activităţii Înalt Prea Sfinţei Sale Teoctist – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”, se arată în raportul de specialiate. Printre alte motive citate, se numără şi contribuţia pe care Patriarhul Teoctist a avut-o la vizita Papei Ioan Paul al II-lea la Bucureşti în 1999, dar şi aparenta problema a confuziei stârnite printre turiştii a numărului mare de edificii care poartă numele „Unirii” în zona respectivă a Capitalei.

Ce se spune şi ce nu în motivarea Primăriei

Cu toate acestea, raportul de specialitate scoate în evidenţă doar o parte din activitatea Patriarhului Teoctist în fruntea B.O.R., atrag atenţia istoricii. Patriarh între 1986 şi 2007, numele acestuia figurează în cadrul mai multor controverse, în special cele legate de tăcere complice a B.O.R. faţă de programul de demolare a mai multor lăcaşuri de cult de către regimul comunist. Istoricul Cristian Vasile a explicat că măsura propusă de Primăria Capitalei suferă de mai multe elemente problematice. Dincolo de lipsa completă de transparenţă în care propunerea de schimbare a numelui Parcului Unirii şi-a făcut apariţia pe agenda publică, controversele din jurul activităţii Patriarhului Teoctist în perioadă comunistă ar fi trebuit să fie suficiente pentru a consulta istoricii şi alţi specialişti în privinţa oportunităţii unei astfel de decizii.  

„Pentru acest motiv există comisii de cultură, istorici şi alţi specialişti în ştiinţe socio-umane, pentru a fi consultaţi despre acest gen de propuneri de denumire a unor străzi. Pentru că personalitatea Patriarhului Teoctist este foarte controversată. Este vorba, în primul rând, de bisericile demolate, fenomen care a început înainte de întronizarea Patriarhului Teoctist în 1986, de Biserica Sfânta Vineri, în 1987, când Patriarhul Teoctist a tăcut şi nu a avut cuvinte de încurajare pentru credincioşii care-şi plângeau biserica în curs de a fi dărâmată. În România, a existat un raport final pe baza căruia s-a condamnat regimul comunist, iar în cadrul său erau scoase în evidenţă şi anumite scăderi ale conducătorilor BOR, inclusiv ale Patriarhului Teoctist – nu este vorba doar de anii 1980, ci de toată perioada comunistă, când atitudinea Sfântului Sinod a fost una temătoare. Nu întotdeauna patriarhii au făcut tot ce puteau pentru a-i proteja pe preoţi - vorbim de o diferenţă între tratamentul aplicat clerului inferior şi cei din ierarhie, iar istoricii au scris despre aceste lucruri, inclusiv despre Patriarhul Teoctist, care după 1948 a fost mâna dreaptă a Patriarhului Justinian Marina. Cei doi ierarhi au încercat să îi convertească la ortodoxie pe episcopii greco-catolici aflaţi în stare de arest în mânăstiri ortodoxe”, a declarat istoricul.

Sociologul Mircea Kivu atrage atenţia, la rândul său, asupra controverselor care înconjoară activitatea Patriarhului Teoctist, observând şi uşoara ironie a propunerii, în condiţiile în care parcul se află foarte aproape de locul în care se afla Biserica Sfânta Vineri. „Propunerea mi se pare ridicolă. În primul rând pentru că personajul Teoctist a fost complice cu regimul comunist la demolarea unor biserici chiar în zona respectivă. Pe lângă asta, totuşi, Bucureştiul este un oraş în care trăiesc oameni de diverse religii şi nu mi se pare normal că un punct central, atât de important să fie legat de o personalitate religioasă, de altfel foarte contestată chiar şi în interiorul Bisericii”, a declarat sociologul Mircea Kivu.

Renovarea parcului, votată deja în Consiliu

Dincolo de rebotezare, parcul din centrul Capitalei va cunoaşte şi o amplă reamenajare. Proiectul a fost votat în sedinţă din 14 noiembrie a Consiliului General şi prevede o investiţie de 8,5 milioane de lei. Cu toate acestea, detaliile exacte despre lucrările de reamenajare nu sunt abundente, proiectul specificând doar o serie de elemente a căror înlocuire va fi vizată: băncile, coşurile de gunoi, arborii uscaţi şi stâlpii de iluminat. Suplimenar, Primăria va monta şi un sistem de irigaţii automatizat şi va reface aleile deteriorate.