Parcelarea Callimachi

Parcelare de dimensiuni medii, apărută la mijlocul anilor '30 (secolul XX) pe un teren rezultat din comasarea a trei proprietăţi din secolul al XIX-lea. Reşedinţele în stil eclectic mediteranean şi blocurile moderniste se află astăzi pe Intrarea Armaşului.

Istoric terenuri

1884 Caterina Leonard îi vine proprietatea ei lui Friedrich Tyr

1886 Alexandru Stan îi vinde proprietatea lui lui F. Tyr

1890 Elena Cazotti adjudecă la licitaţie casele lui Andraş Treschler de la nr. 17; socrul ei era Mareşalul Curţii, Theodor Văcărescu (1842-1914) iar soţul era Radu Văcărescu (1868-1936).

1892 Proprietatea din str. Armaşului nr. 16, aparţinând lui Friedrich Thyr, a fost cumpărată de Elena Cazotti R. Văcărescu, 36000 lei, se întindea până în str. Polonă şi avea şi case. Mai intră în posesia terenului Helenei Filitti din spatele caselor din str. Polonă nr. 83/23.

1893 moare Elena Cazotti Văcărescu şi în 1900 se face partajul averii pentru ca fiica ei, Ana Maria (n. 1892) să primească ca dotă 14 moşii şi 13 imobile urbane. Tutore rămâne tatăl, Radu Th. Văcărescu.

1900 se ridică o magazie, antr. Giovani Sartorelli care apare cu adresa în str. Armaşului nr. 14

1911 proprietatea face parte din dota Anei Maria Văcărescu la căsătoria cu prinţul Ion Callimachi. Cuplul a locuit însă pe Şoseaua Kiseleff nr. 17, unde în anii '40 plănuiau o nouă parcelare. Au părăsit ţara în anii '40.

1970 moare Ana Maria Callimachi la Londra

Familia boierească Văcărescu nu utilizează proprietatea din Intrarea Armaşului mai bine de 40 de ani pentru ca apoi, în anii de dezvoltare imobiliară din centrul şi nordul oraşului, să iniţieze două parcelări. Prima parcelare, cea din Intrarea Armaşului, a ocupat o suprafaţă de 6789 m.p., fiind concepută de arh. Alexandru Tomescu, plan întocmit de ing. V. Russu (neregăsit însă în arhivă) şi a fost aprobată în 1931. 

Fiind concepută pentru elite, loturile au fost iniţial prea mari şi în perioada Marii Crize Economice nu s-au vândut. Proprietara a ipotecat în 1931 terenul şi a început să vândă: în 1933 găsim infirmaţii despre vânzare teren către arh. Leon A. Hirsch; în 1935 vânzare terenuri dr. Sever Andrei şi lui I. Curtin, Gh. Prassa, Em. Tătărăscu, Lily Mihalovici.

În 1933 terenul a fost reconfigurat în 19 loturi mai mici; prima autorizaţie a fost eliberată în 1935, ultima în 1939. Iniţial se construiesc reşedinţe în stilul eclectic mediteranean/maur, apoi se ridică blocuri mai mici sau mai mari, în stil modernist-cubist. 

Arhiva primăriei păstrează dosarele de autorizaţie de construcţie dar deocamdată nu am reuşit să identificăm dosarul aprobării parcelării şi documentaţia de negociere între proprietară şi autorităţi. Cea mai cunoscută reşedinţă a aparţinut Veturiei Goga, proiectul fiind semnat de arh. Horia Creangă; întâlnim însă şi proiecte ale arhitecţilor Ion Giurgea, Radu Dudescu, Tiberiu Niga, Ştefan Creţoiu, Dem Săvulescu, Jean Burcuş, Taşcu Ciulli, Marcel Locar, Jean Văleanu.

Material informativ apărut în publicaţia ArhiTur nr. 7 a Asociaţiei şi Editurii Istoria Artei; face parte din proiectul cultural "Parcelări publice şi private 1890-1940", beneficiind de finanţare din Taxa Timbrul Arhitecturii 2019 al Ordinului Arhitecţilor din România.