„Pă bune“, de ce vorbesc bucureştenii ca nişte mitici? Cum a apărut în limbajul celor „dân“ Capitală celebrul „decât“ în loc de „numai“ şi de ce fumează „ţigare“
0Cum facem diferenţa între un bucureştean şi un ardelean sau un moldovean? Limbajul diferit este, fără doar şi poate, una dintre caracteristicile locuitorilor Capitelei. Explicaţiile, spun specialiştii, sunt mai multe, de la faptul că bucureştenii ”se simt buricul pământului”, prea grăbiţi să spună corect cuvintele până la capăt, până la influenţele de limbaj venite din partea multor români, mutaţi, de-a lungul anilor, din toată ţara în Capitală.
Limbajul miticilor, cuvând atribuit locuitorilor Capitalei, este o sintagmă care a fost preluată din operele lui I.L Caragiale şi care reprezintă, de fapt, o combinaţie între limbajul bucureştenilor şi comportamentul afişat de aceştia, după cum povesteşte Alexandru Nicolae, lingvist al Academiei Române.
De ce "Pă" - în loc de "pe"?
Despre Bucureşti se poate afirma fără doar şi poate că este un oraş care cuprinde o mulţime de oameni veniţi din toate colţurile ţării. Fie că discutăm despre tineri din România veniţi să studieze aici, fie că vorbim despre străini care au ales Capitala, discursul acestora este cât se poate de diferite de cel al bucureştenilor, existând însă şi câteva elemente care fac diferenţa între bucureşteni şi olteni, spre exemplu. În timp ce oltenii sunt bine cunoscuţi pentru utilizarea perfectului simplu, bucureştenii folosesc deseori forme uşor midicate ale cuvintelor. De cele mai multe ori, acestea par mai simplu de pronunţat.
Spre exemplu, bucureştenii folosesc des "pă" în loc de "pe". Totodată, nu de puţine ori se întâmplă să auzim bucureşteni care pronunţă "dă" în loc de "de". Cu toate acestea, spun lingvişti, aceste mici modificări sunt, de fapt, semne munteneşti.
"Vorbirea din Bucureşti nu este una unitară. În loc să mă bazez pe caracteristicile acesteia, aş spune că este vorba despre o eterogenitate lingvistică", mai precizează Nicolae.
O altă tendiţă importantă de menţionat în rândul bucureştenilor este dată de folosirea englezismelor. Nu de puţine ori se întâmplă să auzim oameni pe stradă care printre câteva cuvinte româneşti strecoară şi unele provenite din alte limbi, în special din engleză. Specialiştii susţin că nu sunt făcute studii pe marginea densităţii acestor cuvinte, cum nu sunt făcute studii care să ateste faptul că bucureştenii folosesc mai mult aceste cuvinte în comparaţie cu oltenii ori cu moldovenii.
”Decât”, folosit des în loc de ”numai”
Desigur, nu putem generaliza, însă deseori auzim dezacorduri supărătoare. Spre exemplu, unii bucureşteni, la fel ca mulţi alţi români din diferite zone ale ţării, nu fac corect acordul. "Ei a făcut" este un exemplu cunoscut şi destul de răspândit. De cele mai multe ori, bucureştenii folosesc "ţigare" în loc de "ţigară", având o mare problemă în a recunoaşte că au greşit un cuvânt. Explicaţia, spun specialiştii, este cât se poate de simplă.
„Important de menţionat este faptul că moldovenii îşi dau seama când folosim elemente specifice graiului moldovenesc, în timp ce muntenii nu. Mai trist este că, indiferent dacă vorbeşte un ţăran de la Otopeni, ori un deputat sau un ziarist, e acelaşi lucru. Nu au limba cultivată. Este vorba de ceea ce noi numim variaţie diastratică, adică e normal când un ţăran vorbeşte greşit pentru că nu are educaţie, dar nu mai este bine când şi persoane cu studii o fac. În plus, bucureştenii chiar şi când conştientizează că greşesc nu se corectează pentru că se simt buricul pământului", spune lingvistul ieşean Stelian Dumistrăcel, de la Institutul „Iorgu Iordan".
În plus, printre „bucureştenisme" îşi fac locul rapid şi alte greşeli. „«Decât» folosit în loc de «numai» este o greşeală frecventă pe care nici nu o ştiam până acum un an. În plus, oraşele mari, cum este Bucureştiul, au un nivel de mahala.
Foarte multe dintre argotisme vin din ţigăneşte, asta pentru că populaţia din Bucureşti numără mulţi ţigani. Iar în cartiere există mulţi din categoria socială de nivel scăzut care sunt înfipţi şi îşi creează un statut, astfel că şi tinerii din familii bune adoptă limbajul lor prin imitaţie ca să pară dezinhibaţi", explică lingvistul.
Pentru toate aceste specificităţi ale „limbajului bucureştean", Stelian Dumistrăcel are şi o explicaţie: „Sunt trăsături ale subdialectului muntenesc".
Prima cauză a limbajului greşit
Nicolae Manolescu, critic şi istoric literar român, cronicar literar şi profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române, declara aceste nereguli apar, în mare parte, din cauza faptului că nu se mai fac cursuri special în şcoli. "Prima cauză a apariţiei acestui gen de limbaj este incultura şi în special, incultura lingvistică. Nu se mai studiază de mult în şcoli sau facultăţi nicio disciplină care să ne înveţe să vorbim, cum ar fi Retorica. Oamenii nu mai ştiu să vorbească, fiecare foloseşte forme incorecte ale cuvintelor. De asemenea, este vorba de presiunea limbajului internaţional, în special cel anglo- saxon, din care preluăm termeni fără niciun temei lingvistic, fără să ştim cum se pronunţă exact, cum ar fi manager sau menege", susţine prof. Nicolae Manolescu.
În ceea ce priveşte limbajul de mitic, Nicolae Manolescu spune că nu este doar o problemă a ţării noastre, ci se regăseşte şi în alte ţări. "Chiar în ţări mai dezvoltate întâlnim această <miştocăreală>, această vorbire specific urbană. Este un limbaj al tinerilor străzii, care îşi creează un fel de vorbire specific preluată acum de majoritatea. Este o vorbire periferică, de mahala, pe care lumea o preia pentru că pare interesantă. Fenomenul nu poate fi oprit, din păcate, dar poate fi puţin controlat", susţine profesorul.
Vă mai recomandăm:
Renumitul grai molcom, proverbialul accent ardelenesc sau termeni precum „no“, „tulai“ sau „musai“ au explicaţii mai mult sau mai puţin ştiinţifice, spun specialiştii.
Din punct de vedere gramatical, moldovenii folosesc cel mai curat limbaj românesc. Nu la fel se pune problema din punct de vedere fonetic. Similitudinile cu limbajul maramureşenilor sau muntenilor par să întărească ideea că accentul e cel care face diferenţa.
Faptul că locuitorii spaţiului Olteniei folosesc mai des decât ceilalţi timpul perfectul simplu este de notorietate. Mai puţin ştiut este însă motivul pentru care se petrece acest lucru. Specialiştii întrebaţi de reporterii Adevărul au încercat să dezlege misterul. Una dintre explicaţii este de sorginte istorică şi se referă la o moştenire a limbii latine.
Se încarcă comentariile...
