Nu mai hrăniţi cancerul din asociaţiile de proprietari - restanţele la întreţinere. Pastila de administraţie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Asociaţiile de proprietari şi, până la urmă, noi toţi avem de suferit de pe urma celor care tratează cu indiferenţă obligaţia de a achita la timp şi în integralitate cotele de întreţinere lunare.

În unele cazuri, ce constatăm că se înmulţesc pe zi ce trece, proprietarii “uită” să-şi plătească cotele lunare, fapt care, pe de o parte pune asociaţia în imposibilitatea de a achita în termen facturile curente, iar pe de alta parte ne creează nouă, celorlalţi din bloc, un sentiment de frustrare atâta timp cât ne achităm cotele, ne achităm fondul de rulment şi cel de reparaţii, dăm lunar citirile apometrelor.

Prin urmare, cei care sunt restanţieri beneficiază de aceleaşi utilităţi şi servicii ca şi noi cei care plătim, suntem corecţi etc, ba mai mult putem spune că îi ţinem în spatele nostru, iar aceştia ne tratează cu o maximă indiferenţă şi de ce nu, putem spune, cu impertinenţă.

AM REALIZAT UN MIC EXPERIMENT, pe care vă rog, ca într-un caz similar să-l testaţi si dumneavoastră:

Un restanţier mare, care din cauza atitudinii sale a pus întreg imobilul într-o situaţie dificilă (nu s-au mai putut achita cotele, penalităţi de la furnizori, notificări de sistare utilităţi, eşalonarea datoriilor) a fost întrebat de către subsemnatul : „De ce aţi ales să vă achitaţi factura la energia electrică, cablu, internet, telefonie?” (adică cele personale, care vizează proprietatea individuală şi nu părţile comune). Răspunsul acestuia a venit prompt: “Dacă nu le achit mi le taie”. Evident că răspunsul acestui restanţier este pe buzele tuturor celor care nu au pic de respect faţă de ceilalţi cu care trăiesc în comun.

În niciun caz nu mă refer aici şi nu fac niciun fel de trimitere către cei care rămân cu cote restante datorită unor împrejurări nefericite chiar tragice care au avut loc în viaţa lor. Se poate constata că aceste persoane nu au avut în trecut restanţe şi cel mai important vedem buna lor credinţă prin aceea că merg la administraţie şi achită cât pot lună de lună, solicită realizarea unei eşalonari etc. Nu stau în indiferenţă şi merită atenţia şi înţelegerea noastră.

Concluzia pe care spun eu că trebuie să o tragem este aceea că nu trebuie să avem nici un fel de îngăduiţă faţă de cei care ne sfidează şi poate fiecare asociaţie în parte ar trebui să se implice şi, la împlinirea termenului legal de 90 zile de întârziere, să acţioneze în instanţă restanţierul, să dea astfel un exemplu de fermitate în raporturile cu aceste persoane. De ce nu, ar trebui ca într-o viitoare reglementare, să se ofere posibilitatea concretă şi efectivă asociaţiilor de a proceda la sistarea furnizării de utilităţi către aceşti restanţieri fără a interveni tot felul de alte reglementări care fac ca aceste demersuri să fie anevoioase, cu o durată mare de timp şi, de ce să nu spunem, care creează un sentiment de nesiguranţă pentru membri comitetului ce pot fi acuzaţi de tot felul de aşa-zise infracţiuni, făcând potecă la Secţia de Poliţie.

Poate sunt prea deplasat, dar nu pot să nu constat că cei care ne tratează astfel trăiesc perfect în indiferenţa lor, nepăsarea lor etc şi noi ceilalţi ne agităm şi ne consumăm energia şi neuronii cum să-l determinăm pe “cel fără bun simţ” să-şi îndeplinească una din cele două obligaţii principale: să achite cotele lunare, iar cea de-a doua, să raporteze citirea lunară de apă. Ba mai mult, dacă încerci să iniţiezi demersuri în vederea recuperării datoriilor, primeşti în schimb înjurături. Cireaşa de pe tort vine atunci când restanţierul respectiv este şi procesoman, trezindu-te târât într-un şir de cauze şi plângeri penale de îţi vine să le laşi pe toate baltă şi să nu te mai implici.

EI TOCMAI PE ASTA MIZEAZĂ, pe indiferenţa noastră şi pe lipsa noastră de reacţie.

Eu unul nu mai vreau să-i tolerez, nu mai vreau să plătesc pentru ei, nu mai vreau să-i duc in spate, NU MAI VREAU SĂ-I HRĂNESC.

Doresc o atitudine fermă şi să aplic legea în acest caz, astfel:    

Potrivit art.46 din Legea 230/2007 „Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari”. Aceste cote trebuie plătite, conform disp. art.49 alin 2 din Legea 230/2007, în maximum 20 zile calendaristice de la afişarea listelor de plată.

Potrivit art.50 alin 1 din Legea 230, asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari mai mult de 90 zile de la termenul stabilit.

Foarte important de reţinut este că, în conformitate cu prevederile art.50 alin 2 din Legea 230/2007, acţiunea este scutită de taxă de timbru.

Un sfat prietenesc ar fi acela de a apela la profesionişti atât în administrarea blocului cât şi în procedurile de recuperare a restanţelor. De ce?

Pentru că odată constatată trecerea termenului de 90 zile, există unele “reguli” juridice după care se constituite dosarul pentru instanţă şi în cadrul procedurii în faţa instanţei de judecată, iar după 01.08.2013, probabil, va mai exista un aspect şi anume informarea asupra medierii.

De ce spuneam că este nevoie de profesionişti atât în administrare, cât şi în faza judiciară, pentru că în situaţia în care listele de plată lunare nu sunt realizate conform legii, fişa de penalităţi nu este întocmită conform legii, iar instanţa va dispune şi efectuarea unei expertize contabile, se poate ca sumele solicitate să nu fie acceptate de instanţă şi mai mult va exista un motiv de “mândrie şi laudă” din partea restanţierului care va flutura sentinţa în bloc şi va arăta ce incompetenţi sunt cei care conduc asociaţia.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite