Note proaste infrastructurii velo şi autorităţilor! Până şi copiii au înţeles

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto 2011: Pistă de biciclete cu acces direct la metrou. Trotuarul pentru pietoni a fost desfiinţat fără ca administraţia din Bucureşti să fie interesată de soarta pietonilor.
Foto 2011: Pistă de biciclete cu acces direct la metrou. Trotuarul pentru pietoni a fost desfiinţat fără ca administraţia din Bucureşti să fie interesată de soarta pietonilor.

În urmă cu ceva timp am aflat despre proiectul BikeMyWay. Iar ieri am primit un material de la iniţiatori. Concluziile la care au ajuns liceenii (români şi bulgari) implicaţi în proiect sunt edificatoare: ei ar promova bicicleta, dar nu pot face treaba edililor.

„La finalul unui an de promovare a mersului la şcoală cu bicicleta, liceenii BikeMyWay avansează un pachet-provocare autorităţilor române şi bulgare şi atrag atenţia asupra slabei reacţii de până acum a acestora. Dezvoltarea cu prioritate a unei infrastructuri coerente dedicate bicicliştilor, implementarea standardelor europene în domeniu şi includerea unor prevederi speciale pentru promovarea ciclismului urban în legislaţia rutieră sunt printre principalele solicitări ale liceenilor. Elevii cer, de asemenea, începerea unor campanii pentru siguranţă în trafic, adresate deopotrivă şoferilor şi bicicliştilor, precum şi asigurarea unei minime infrastructuri velo în jurul şcolilor (rasteluri pentru biciclete şi zone cu trafic limitat). Pachetele de măsuri prioritare au fost prezentate la finalul lunii septembrie în cadrul unei conferinţe schimb de experienţă Bulgaria-România desfăşurate la Lovech în cadrul proiectului Bike My Way (to school) finanţat prin Programul Tineret în Acţiune al Comisiei Europene şi implementat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis în parteneriat cu Asociaţia Bate Şaua să priceapă Iapa, E-Comission şi SIP Bulgaria.

Unul dintre câştigurile proiectului îl reprezintă faptul că, pentru liceenii Bike My Way, bicicleta a devenit, din tabu sau jucărie pentru timpul liber, o opţiune de deplasare cotidiană, iar măsurile promovate de aceştia se circumscriu unei viziuni mai ample despre transportul alternativ urban. Motivele pentru care elevii încep să prefere bicicleta ţin, conform declaraţiilor lor, de eficienţa deplasării cu acest mijloc într-un oraş aglomerat şi de independenţa, distracţia şi forma fizică câştigate astfel. Cu toate acestea, majoritatea elevilor sunt, în continuare, rezervaţi în privinţa deplasării zilnice cu bicicleta la şcoală, doar 5 dintre ei declarând că o folosesc mai des de la începerea proiectului Bike My Way. Principalele motive de descurajare sunt interdependente - lipsa unei infrastructuri dedicate, corecte şi sigure, respectiv traficul periculos (liceenii amintesc fără excepţie şoferii agresivi, neobişnuiţi cu bicicliştii, viteza ridicată cu care se circulă pe şoselele libere şi spaţiul limitat rămas bicicliştilor pe carosabil la orele de vârf).

Potrivit unui sondaj BikeMyWay aplicat printre elevi, autorităţile locale sunt principalul obstacol în calea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii velo. Poate cea mai aşteptată şi apreciată componentă a proiectului Bike My Way, eforturile de advocacy şi relaţia cu autorităţile au fost de departe şi cea mai mare dezamăgire a liceenilor biciclişti, în special a celor bucureşteni, care s-au întâlnit vara aceasta cu Directorul Direcţiei Transporturi din Primăria Municipiului Bucureşti (PMB). Majoritatea elevilor sunt sceptici cu privire la implicarea autorităţilor în rezolvarea situaţiilor reclamate. În ciuda aprecierilor făcute de aceştia la adresa rezultatelor din proiect – harta traseelor ciclabile spre şcoală, de exemplu - , reprezentanţii instituţiilor publice au fost remarcaţi de elevii bucureşteni pentru dezinteresul, ignoranţa şi lipsa unor reacţii concrete faţă de planul de măsuri prezentat.

”La un an de eforturi în teren şi în relaţia cu autorităţile, liceenii au conştientizat că apariţia unui sistem de trasee velo viabile ţine în special de voinţa politică şi de modul în care este promovată agenda bicicliştilor la nivelul autorităţilor. Ei au sesizat că, dincolo de stăpânirea detaliilor tehnice, de traducerea standardelor europene şi de argumentele în favoarea implementării acestor modele, atitudinea este cea care va decide dacă bicicliştii bucureşteni vor putea circula în siguranţă în oraşul cu pretenţii de capitală europeană sau dacă, dimpotrivă, toate recomandările şi rezultatele unor proiecte precum BikeMyWay vor râmâne în sertarele primăriei. Iar dacă atitudinea autorităţilor nu se schimbă, cea a bicicliştilor – în special a celor informaţi - nu se poate decât radicaliza ” atrage atenţia Irina Dobriţă, coordonator proiect BikeMyWay.

Colegii bulgari se declară ceva mai încurajaţi de promisiunile arhitectului şef şi de planurile administraţiei din Lovech anunţate în cadrul conferinţei - o reţea de piste de-a lungul râului ce traversează localitatea, respectiv amenajarea de parcări pentru biciclete în centru şi în incinta instituţiilor publice. Bicicliştii bucureşteni le atrag însă atenţia colegilor din Lovech să evite greşelile făcute de Bucureşti – în special amenajarea pe trotuare a pistelor pentru biciclete, care în capitala României a avut efecte pozitive 0 după mai mult de 24 milioane lei cheltuiţi.

Despre BikeMyWay (to school)

Proiectul BikeMyWay to School a mobilizat timp de un an un număr de 30 de elevi de liceu din Bulgaria şi România să găsească şi să promoveze soluţii practice care să transforme mersul la şcoală pe bicicletă într-o realitate uzuală, încurajată de o infrastructură viabilă. BikeMyWay împrumută şi dezvoltă o temă europeană - bicicleta ca alternativă de transport durabil - şi şi-a propus să activeze două seturi de aptitudini pentru tinerii participanţi:

(1) skill-uri democratice, prin educarea capacităţii de advocacy în relaţie cu autorităţile locale şi centrale şi

(2) conştientizarea beneficiilor transportului durabil pentru oraş şi mediu.

În cadrul proiectului, elevii Bike My Way s-au instruit cu privire la standardele europene de amenajare a căilor de acces pentru biciclete şi modalităţile de promovare a politicilor pro-velo în relaţia cu autorităţile, au cartografiat şi analizat infrastructura velo de pe traseul casă-şcoală şi au venit cu propuneri pentru îmbunătăţirea ei.

Proiectul a implicat elevii din cele 6 licee într-un proces continuu de învăţare prin metode non-formale (blogging, cartare, fotografiere, brainstorming, prezentări interactive, traininguri) şi coaching de la experţi în advocacy şi politici de mediu. 

Ca argument pentru promovarea bicicletei ca metodă de transport alternativ, reamintim faptul că Bucureştiul este a doua cea mai poluată capitală europeană, cu un aer periculos pentru sănătatea locuitorilor săi, iar principalul generator de poluare atmosferică este traficul auto. Conform studiului Ecopolis din 2011 „Calitatea aerului în Bucureşti. Efecte asupra sănătaţii”, limitele pulberilor în suspensie (PM), a căror principală sursă este traficul rutier, sunt depăşite constant în toate zonele capitalei. În acelaşi timp, studiul comparativ Ecopolis despre calitatea vieţii în capitalele UE arată că Bucureştiul este codaş în privinţa utilizării bicicletei ca alternativă la transportul cu maşina, cu doar 0.7% transport uzual cu bicicleta faţă de 59.6% în Copenhaga. 

Cu aproximativ 36.000 locuitori şi o suprafaţă de 70.000 km, Lovech se confruntă cu mai puţine probleme la capitolele trafic urban şi poluare, iar orientarea spre transportul pe bicicletă are în special rol de prevenţie şi de racordare la politicile europene. Autorităţile locale sunt conectate la experienţa Sofiei – cea mai poluată capitală europeană - în ceea ce priveşte dezvoltarea transportului alternativ şi doresc să valorifice concluziile la care au ajuns administraţiile locale din alte oraşe cu profil similar. Dificultăţile financiare sunt citate ca principal motiv pentru întârzierea sau blocarea lucrărilor la infrastructura pentru biciclete.

Mai multe detalii despre proiect pe pagina web Ecopolis, blogul www.bikemyway.eu, pagina facebook BikeMyWay.


Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.
Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.
Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !
Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR.
 



 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite