Un an de la moartea lui Ionuţ: Cum a zguduit tot sistemul tragedia copilului mâncat de câini în Capitală
0Ştirea că un copil de 4 ani a fost ucis de o haită de maidanezi în apropierea unui parc din Capitală a cutremurat o ţară întreagă, pe 2 septembrie 2013. La un an de la tragedie, primarul general al Bucureştiului, Sorin Oprescu, care a plâns într-o conferinţă de presă susţinută la câteva zile după moartea micuţului, arată că doreşte să rămână în tăcere. În 12 luni, numărul câinilor vagabonzi aproape că s-a înjumătăţit.
Pe 2 septembrie 2013, dimineaţa, Ionuţ Anghel, în vârstă de 4 ani, şi fratele său cu doi ani mai mare, Andrei, au ieşit din Parcul Tei, din sectorul 2 al Capitalei, printr-o zonă neîngrădită, scăpând de sub ochii bunicii care îi supraveghea. Cei doi copii au ajuns pe un domeniu privat, acolo unde micuţul Ionuţ a fost sfârtecat de o haită de câini, chiar sub privirile neputincioase şi înspăimântate ale fratelui său mai mare. „Dintre cei şapte câini care erau în acea haită, cel puţin patru au participat la atac“, spune Răzvan Băncescu, coordonatorul de proiect al Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), la un an de la tragedie.
Drama familiei Anghel a revoltat atunci întreaga României şi a împărţit Capitala în două tabere: cei care susţineau eutanasierea maidanezilor şi iubitorii de animale care propuneau sterilizarea ca soluţie unică.
Planul de 18 luni
În septembrie anul trecut, pe străzile din Bucureşti erau circa 65.000 de câini fără stăpân, potrivit unei estimări făcute de ASPA. Abia după moartea lui Ionuţ, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a prezentat un plan prin care a promis că va scăpa oraşul de maidanezi în doar 18 luni. Pentru punerea în aplicare a acestuia, Sorin Oprescu l-a desemnat pe coordonatorul ASPA, Răzvan Băncescu.
După 12 luni în care ASPA a lucrat la foc continuu, Băncescu afirmă că din cei circa 65.000 de maidanezi din Capitală, hingherii au reuşit să captureze în jur de 34.000. „Dintre aceştia, în jur de 16.000 au fost eutanasiaţi şi aproximativ 16.000 au fost adoptaţi“, explică Băncescu. Acesta spune că, totuşi, la momentul finalizării acestuia, 31 martie 2015, Bucureştiul va scăpa de 80% din maidanezi.
De asemenea, coordonatorul ASPA precizează că, la pachet cu acest capturări şi eutanasieri, a fost planificată o altă măsură: cea care priveşte sterilizarea câinilor cu stăpân.
Sub 140 de muşcături lunar
Din septembrie 2013 până astăzi numărul persoanelor muşcate de maidanezi s-a redus considerabil în Capitală. În luna iulie a anului trecut, la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din Bucureşti au ajuns 849 de persoane muşcate de maidanezi, în timp ce în luna iulie a acestui an, numărul acestora s-a redus de mai bine de şase ori. „Potrivit ultimelor date luate de la Institut, în luna iulie au fost înregistrate 132 de persoane din Bucureşti muşcate de maidanezi“, a precizat coordonatorul ASPA, care spune că speră ca până la sfârşitul lunii martie a anului viitor, să fie înregistrate sub zece muşcături lunar.
S-a mai construit un adăpost
În Bucureşti, în urmă cu un an, acţionau doar trei echipaje de hingheri care erau desemnate să adune maidanezii şi să îi ducă în cele două adăposturi pe care municipalitatea le avea: baza canină „Pallady“ şi cea din Mihăileşti.
Între timp, serviciile de ecarisaj au fost externalizate, iar la cele trei echipaje ale PMB s-au alăturat alte 12, desemnate să cureţe străzile Capitalei. Mai mult decât atât, în luna februarie a acestui an s-a inaugurat un nouă adăpost menit să găzduiască 1.600 de patrupede şi după luni întregi în care hingherii au capturat zeci de mii de maidanezi, normele legii care permitea eutanasierea în termen de 14 zile a maidanezilor neadoptaţi sau nerevendicaţi au fost blocate.
Războiul dintre ASPA şi ONG-uri
În luna iunie a acestui an, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat normele de aplicare a legii pentru gestionarea câinilor fără stăpân, la cererea organizaţiei nonguvernamentale Vier Pfoten. Acest lucru a adâncit conflictul deja iscat după moartea lui Ionuţ între ONG-urile de profil şi autorităţi.
Reprezentanţii Vier Pfoten au susţinut în nenumărate rânduri că eutanasierea nu este soluţia pentru numărul foarte mare de maidanezi din Bucureşti, ci sterilizarea şi campaniile de informare.
„Noi venim cu alte propuneri: pachete de măsuri care vizează sterilizările în masă la care să participe toate instituţiile: primării, poliţie. Şi nu doar atât: sunt necesare campanii de informare şi educare a populaţiei“, spune Livia Cimpoieru, reprezentanta ONG-ului, care acuză municipalitatea bucureşteană că refuză colaborarea cu asociaţiile de profil.
Abia după suspendarea normelor a început un adevărat război pe străzile Bucureştiului după lăsarea serii. Din primăvara acestui an, ASPA a introdus şi ture de noapte pentru ca proiectul gândit pentru 18 luni să fie finalizat cu succes. Iubitorii de animale au început să îi urmărească pe hingherii care strâng maidanezii de pe străzi. Aceştia vor să demonstreze că, deşi normele legii sunt suspendate în întregime, hingherii capturează câini în continuare.
Legea lui Ionuţ, prima reacţie a autorităţilor
La o săptămână de la moartea lui Ionuş Anghel, la 10 septembrie 2013, Camera Deputaţilor a adoptat Legea privind câinii fără stăpân, care stabileşte, printre altele, un termen de 14 zile lucrătoare în care câinii capturaţi de hingheri sunt duşi în adăposturi, după care, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, pot fi eutanasiaţi. După adoptarea legii, în Capitală au fost organizate mai multe proteste atât de cei care susţin eutansierea, cât şi de către cei care contestă această măsură.
Normele metodologice de gestionare a problemei câinilor fără stăpân au fost aprobate, la începutul lunii decembrie a anului trecut, de Guvernul României. Cu toate acestea, Răzvan Băncescu a declarat că primii maidanezi sănătoşi au fost eutanasiaţi abia la începutul acestui an.
„Andrei îl caută pe Ionuţ în ceilalţi băieţei“
Viaţa familiei Anghel s-a schimbat pentru totdeauna odată cu moartea fiului lor cel mic, Ionuţ. În tot acest an, au existat acuzaţii de tot felul aduse familiei lui Ionuţ, mesaje de ameninţare primite de aceştia prin intermediul reţelelor de socializare şi speculaţii cum că ar fi cerut daune în valoare de un milion de euro. Astăzi, soţii Anghel au povestit, pentru „Adevărul“, că o parte din ei a pierit pentru totdeauna odată cu trupul micuţului în vârstă de 4 ani sfârtecat de câini.
Valentin Anghel, tatăl celor doi copii, povesteşte că a fost o minune că Andrei a reuşit să iasă din curtea în care fratele său şi-a găsit sfârşitul. „Patru ani din viaţa lui nu se uită. Cred că nu degeaba se spune «cei şapte ani de acasă». Toţi avem o bază, iar pentru Andrei va rămâne un gol. Avem discuţii şi se simte acest gol“, spune tatăl cu durere în glas.
Coordonatorul ASPA, Răzvan Băncescu, spune că micuţul Andrei a scăpat cu viaţa dintr-un motiv cât se poate de simplu: „Câinii aşa atacă. L-au pus jos pe cel mic şi nu i-a mai interesat de celălat copil şi aşa a reuşit să iasă de acolo“.
Psiholog: „S-ar putea să nu fie o experienţă traumatizantă“
Şi o parte dintre apropiaţii familiei spun că Andrei a rămas cu un gol imens în suflet. „Andrei îl caută pe Ionuţ în ceilalţi băieţei. Recent, a fost în vacanţă cu familia şi s-a ataşat atât de tare de băieţel de vârsta fratelui său, încât a vrut să doarmă cu el“, mărturiseşte un apropiat al familiei.
Psihologul clinician şi psihoterapeutul Bogdan Lucaciu susţine că faptul că Andrei a văzut cum fratele său Ionuţ este atacat de câini ar putea să nu fie o experinţă traumatizantă care să îl urmărească pe tot parcursul vieţii. „Faptul că îşi caută fratele în ceilalţi copii de vârsta lui este o dovadă de ataşament, o obişnuinţă. Este clar că fratele lui era un companion“, precizează Lucaciu.
În schimb, spune psihologul, ţine foarte mult de atitudinea celor din jurul lui Andrei dacă copilul va vedea toată experinţa prin care a trecut ca pe o întâmplare traumatizantă care să îl urmească toată viaţa sau nu.
Părinţii, împietriţi de durere
Părinţii lui Ionuţ îşi găsesc cuvintele şi acum cu mare greutate. „O parte din mine a dispărut şi a rămas doar imaginea copilului mult dorit sfârtecat, desfigurat şi scalpat de o haită de câini neîngrădită pe un maidan lângă un parc neîngrădit“, spune cu durere Valentin Anghel. În ceea ce o priveşte pe bunica micuţilor, care îi supraveghea acum un an în Parcul Tei, apropiaţi ai familiei au povestit că „nu o să mai fie niciodată om după tot ce s-a întâmplat“.
Au existat mulţi care au arătat cu degetul spre bunica copiilor, spunând că ea ar putea fi considerată „vinovata morală“ pentru moartea lui Ionuţ. În schimb, soţii Anghel susţin că după câteva minute după ce nu i-a mai văzut pe copii, bunica a început să-i întrebe pe cei din jur dacă i-au văzut pe aceştia, după care a decis să ceară ajutorul autorităţilor.
Primarii se ascund
Edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, declara cu lacrimi în ochi, la câteva zile de la moartea lui Ionuţ, că este puternic afectat de tragedie.
„Ce să le spun, vorbe? Nu m-am căţărat niciodată pe durerea cuiva. Îi respect, îi iubesc cum îi iubesc pe toţi cetăţenii Bucureştiului. Ăsta este adevărul! Am trei nepoţi, putea să fie unul dintre ei. Ce să le spun? Iertaţi-ne! Iertaţi-ne pe toţi dacă puteţi!?“ spunea atunci Oprescu.
De asemena, Oprescu a declarat în toamna anului trecut că dacă nu se respectă planul de 18 luni, el îşi va da demisia. „Mă scol în picioare şi spun: «Stimaţi cetăţeni, n-am facut ceea ce am promis». În condiţiile astea plec eu şi mă duc învârtindu-mă. Plec singur. Ce, trebuie să-mi dau demisia?“, a declarat Sorin Oprescu, la un post de televiziune.
La un an de la moartea lui Ionuţ, primarul general nu a dorit să facă niciun fel de declaraţie cu privire la acest incident, reprezentanţii municipalităţii declarând că Răzvan Băncescu este cel care se ocupă de acest subiect.
Nici edilul sectorului 2, Neculai Onţanu, nu a dorit să facă niciun fel de precizare cu privire condiţiile în care copilul de 4 ani a fost ucis de maidanezi.
Reporterii „Adevărul“ au solicitat în scris un punct de vedere de la primarul Neculai Onţanu, cu atât mai mult cu cât câinii ridicaţi din locul în care copilul a fost ucis se află, potrivit reprezentanţilor ASPA, în adăposturile din sectorul 2 al Capitalei. Precizăm că până la data publicării articolului, reprezentanţii Primăriei Sectorului 2 nu au răspuns.
Scenarii vehiculate după moartea lui Ionuţ
În vâlva mediatică creată după tragedia din apropierea Parcului Tei din Capitală, au apărut mai multe ipoteze care s-au dovedit neadevărate:
Ionuţ Anghel a fost ucis de un câine de luptă; Copilul ar fi fost violat de un pedofil; Bunica celor doi micuţi care a ieşit în parc cu nepoţii ar avea o slăbiciune pentru alcool; Bunica nu i-ar fi supravegheat atent pe copii şi ar fi sunat la poliţie după foarte mult timp;
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
