UPDATE Despăgubire de 50.000 de euro într-un caz de malpraxis. Clinica de oftalmologie neagă acuzaţiile
0
O clinică de oftalmologie din Bucureşti a fost obligată de instanţă să plătească unui pacient daune morale în valoare de 50.000 de euro, provocate în urma unei grave erori medicale. Decizia poate fi atacată cu recurs de către reprezentanţii clinicii. Reprezentanţii clinicii au trimis un drept la replică în care dezmint acuzaţiile.
UPDATE Centrul oftalmologic Oculus dezminte acuzaţia de malpraxis şi informaţiile apărute în presă referitoare la pierderea unui proces în faţa unui pacient din culpă medicală. Redăm mai jos comunicatul emis redacţiei „Adevărul“.
În urma informaţiilor apărute ieri în presă, referitor la faptul că ar fi pierdut un proces în faţa unui pacient care a câştigat în instanţă daune morale de 50.000 de euro pe motiv de culpă medicală şi neglijenţă, respectiv pierderea vederii datorita unei interventii chirurgicale, Centrul oftalmologic Oculus precizează că in cazul operaţiei respective (miopie) nu este vorba de influenţarea în vreun fel a capacităţii de vedere a pacientei, nici a acuităţii vizuale, ci de faptul că pacientă în cauză poartă în continuare ochelari.
Procesul intentat de catre pacienta respectivă este doar în etapa de primă fază de înfăţişare (faza de fond), urmând ca sentinţa finală să fie stabilită abia după parcurgerea tuturor celor trei etape procesuale, în concluzie nu există în acest moment nicio sentinţă definitivă prin care Centrul medical Oculus trebuie să plătească daune morale.
Contrar afirmaţiilor preluate de presă, conform cărora pacienta ”a suferit grave deteriorări la nivelul stării de sănătate”, clinica declară că această afirmaţie este denaturată, pacienta putându-se reopera în orice moment atât în ţară, cât şi în străinătate. De multe ori operaţiile refractive au nevoie de două, chiar trei intervenţii pentru a ajunge la dioptria dorită, lucru afirmat de specialiştii din întreaga lume şi citat de literatura medicală de specialitate. Pacienta a refuzat continuarea supravegherii medicale şi a procedurilor de corectare necesare în urma reacţiei organismului, care sunt normale şi nu susţin vreo idee de malpraxis medical. La şase luni de la prima intervenţie, pacientei i s-a propus reintervenţia pentru ajustarea dioptriei, aceasta fiind politica clinicii în toate cazurile când este necesară o a doua intervenţie pentru obţinerea rezultatului final, cu costuri suportate integral de Clinica Oculus. Pacienta nu a mai venit la vizitele programate niciodată, după primele două luni de la efectuarea operaţiei. A reapărut doar în faţa avocaţilor, fără ca medicii care au operat-o să poată şti ce s-a întâmplat din punct de vedere medical cu aceasta timp de aproximativ un an, interval în care nu a mai efectuat nici o consultaţie.
În 20 de ani de activitate, Oculus a efectuat câteva mii de operaţii de miopie, cu preocuparea permanentă pentru calitatea actului medical şi grija pentru pacienti. Liderii echipei, dr. Cristian şi Ozana Moraru, sunt singurii chirurgi oftalmologici din România invitaţi regulat la marile congrese internaţionale de specialitate, unde susţin prezentări şi operaţii live.
În acest context specific, Oculus consideră că este vorba de o preluare inexactă, incompletă şi tendenţioasă a unui comunicat de presă emis ieri de către Casa de avocatură Ionescu şi Sava. Clinica consideră că în felul în care Casa de avocatură Ionescu şi Sava a comunicat presei informaţii total eronate şi incomplete demonstrează lipsă de profesionalism şi dorinţa de publicitate. Clinica medicală privată atrage atenţia că nu i-a fost cerută o poziţie oficială de către reprezentanţii mass-media care au preluat ştirea exclusiv în urma distribuirii comunicatului de presă formulat de către casa de avocatură Ionescu şi Sava şi regretă preluarea de către unele canale de presă a informaţiilor inexacte.
Dr. Cristian Moraru precizează că este vorba doar de prima fază a procesului, respectiv faza de fond, iar casa de avocatură Ionescu şi Sava a emis comunicatul de presă fără a preciza că nu este sentinţă definitivă, care urmează a fi pronunţată în urma tuturor celor 3 etape ale procesului.
“Consider că este o totală lipsă de profesionalism şi de evidentă dorinţă de publicitate în felul în care casa de avocatură Ionescu şi Sava a comunicat presei informaţii denaturate şi incomplete. Reclama se face prin procese câştigate, nu prin distribuirea unor informaţii inexacte, departe de spiritul adevărului care ar trebui să patroneze orice demers al unei case de avocatură. Am început deja demersurile de a acţiona în judecată Ionescu şi Sava pentru gravele prejudicii de imagine şi lezarea prestigiului profesional suferite. Devine vădit faptul că pacienta a fost mai interesată de câştigul material pe care îl putea obţine decât de rezolvarea reală a problemei ei medicale”, a declarat dr. Cristian Moraru.
Oculus consideră această acţiune a Casei de avocatură Ionescu şi Sava ca fiind nejustificată, neexistând niciun motiv temeinic, obiectiv din punct de vedere profesional de a înainta presei informaţii inexacte despre derularea unui proces aflat abia în fază incipientă şi în cadrul căruia expertiza este încă în faza de derulare. Centrul oftalmologic Oculus ramane fidel responsabilităţii faţă de pacienţi şi aceloraşi valori pe care le-a practicat în cei 20 de ani de activitate.
--------------------------------------------------------
Clinica în cauză este, potrivit dosarului postat pe site-ul de instanţe portaljust.ro, Oculus, prima clinică oftalmologică privată din ţară, cu activitate chirurgicală, înfiinţată în 1993 (potrivit site-ului clinicii). Conducerea clinicii bucureştene a pierdut procesul intentat de Casa de Avocatură Ionescu şi Sava, reprezentanţii pacientului, aceştia fiind obligaţi în instanţă să plătească victimei suma de 50.000 euro, reprezentând daune morale provocate în urma unei grave erori medicale. Trebuie însă spus că decizia nu este definitivă şi irevocabilă, reprezentantul legal ai Oculus având posibilitate de a depune recurs.
Potrivit reprezentanţior Casei de Avocatură, pacientul a suportat o intervenţie chirurgicală în cadrul clinicii medicale, conform diagnosticului şi fişei de operatie întocmite de unul dintre medicii clinicii. Operatia a fost însă efectuată de către un alt medic, din cadrul aceleiaşi clinici care, deşi nu a consultat niciodată pacientul, a efectuat operaţia în baza fişei de operaţie întocmite de medicul iniţial. În urma operaţiei, pacientul a suferit grave deteriorări la nivelul stării de sănătate – respectiv scăderea dramatică a acuităţii vizuale, astfel încât starea actuală a pacientului se apropie în acest moment de cea a unei persoane nevăzatoare. Cu alte cuvinte, potrivit reprezentanţilro Casei de Avocatură, pacientul a orbit.
„Încă de la începutul perioadei post-operatorii, pacientul a resimţit efectele negative ale operaţiei, efecte mult amplificate faţă de efectele resimţite de alţi pacienţi în situaţii similare. Ulterior, contactat de pacient, medicul care a formulat diagnosticul iniţial a recunoscut că operaţia a fost efectuata în mod eronat. Cu toate acestea, atitudinea clinicii şi medicului diagnostician a fost una de nepăsare, de negare a răspunderii avute pentru fapta săvârşită şi de sfidare a pacientului, acestuia spunându-i-se în permanenţă că nu poate dovedi nimic din cele susţinute“, se arată într-un comunicat al Casei de Avocatură emis către redacţia „Adevărul“.
Potrivit sursei citate, aşa cum rezultă din expertizele de specialitate utilizate în cadrul acestui dosar, consecinţele produse în acest caz nu reprezintă „neatingerea rezultatului dorit”, ci înrăutăţirea stării sale, nu ca urmare a tehnologiei folosite, nu ca urmare a condiţiilor de lucru, nu ca urmare a incompatibilităţii organismului pacientului cu tehnologia utilizată, ci ca urmare exclusivă a unei erori produse din neglijenţa manifestată prin efectuarea operaţiei de către un alt medic decât cel care cunoştea situaţia medicală a pacientului.
În acest moment, sentinţa mai poate fi atacată cu apel de către reprezentanţii clinicii.
Mai puteţi citi:
Angajaţii din sistemul sanitar din România ameninţă cu grevă generală, pe 28 noiembrie, şi, dacă revendicările lor nu vor fi asumate de Ministerul Sănătăţii, cu demisia în bloc la începutul anului viitor. adevarul.ro vă propune o radiografie a sistemului sanitar românesc, pornind de la tarifele şpăgilor, continuând cu cazurile de malpraxis, cu starea spitalelor, dar şi cu soluţiile propuse, oraş cu oraş.
Chiar dacă unităţile sanitare bucureştene se află într-un proces de îmbunătăţire, nemulţumirile pacienţilor nu lipsesc, numai în 2012 fiind semnalate 180 de cazuri de malpraxis. Dacă reţeaua şpăgii bucureştene pleacă de la portar şi ajunge la şeful de secţie, unii medici spun că nu există decât o singură soluţie de a rezolva acest „cult care ne urmăreşte încă din vremea vracilor“.
Soţul unei femei în vârstă de 36 de ani, din municipiul Petroşani, a depus o plângere la Poliţie împotriva unui medic ortoped, a operat-o pe pacientă la piciorul sănătos. Femeia şi-a fracturat piciorul stâng, iar medicul a operat-o la piciorul drept.
Se încarcă comentariile...
