Lucrările de reabilitare a Teatrului Naţional Bucureşti întârzie un an

Lucrările de reabilitare a Teatrului Naţional Bucureşti întârzie un an

A cincea faţă a Teatrului Naţional va fi gata în 2014. FOTO TNB

Lucrările de reabilitare şi restaurare a Teatrului Naţional Bucureşti (TNB) vor fi încheiate la sfârşitul lui 2014, cu aproximativ un an întârziere faţă de termenul programat iniţial, costurile totale ridicându-se la 65 de milioane de euro, acoperite printr-un credit contractat de la BDCE.

Ştiri pe aceeaşi temă

Şantierul de construcţii a fost inspectat, luni, de premierul Victor Ponta, care a anunţat că lucrările, începute în 2010, vor fi încheiate în 2014. El a dat asigurări că finanţarea este certă, cheltuielile totale, estimate la 65 de milioane de euro, fiind acoperite printr-un credit contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). „Va fi una dintre cele mai moderne teatre naţionale din Europa“, a spus Ponta.

El a adăugat că noua clădire a teatrului va avea spaţii destinate expoziţiilor şi cafenelelor, dar nu ar găzdui manifestări politice, o decizie care va aparţine însă administraţiei instituţiei.

În ultimii doi-trei ani, a crescu numărul celor care vin la teatru

Directorul general al TNB, Ion Caramitru, a spus la rândul său că este foate mulţumit de stadiul lucrărilor de reabilitare, dar a confirmat că acestea vor fi încheiate probabil în 2014, cu circa un an mai târziu decât a fost preconizat, din cauza întârzierilor înregistrate în procesul de mutare a Teatrului de Operetă.

„Conform planului, ar fi trebuit să fie gata la anul, în toamnă. Datorită faptului că Opereta a plecat abia recent, de o lună, decalajul va fi cu acest timp, un an-un an şi două luni mai mult. În 2014, spre iarnă“, a spus Caramitru.
Acesta a adăugat că, în ultimii doi-trei ani, a fost consemnat un aflux de public mai mare cu 160%-180% comparativ cu perioada anterioară şi a apreciat că nu criza teatrului este de interes la acest moment, ci depăşirea crizei economice.

Potrivit declaraţiilor anterioare ale reprezentanţilor TNB, după ce lucrările de reabilitare se vor încheia, teatrul va avea şapte spaţii de joc: Sala Mare (900 de locuri), Sala Mică (250 de locuri), Sala Studio (598 de locuri), Sala Atelier (300 de locuri), Sala Pictură (286 de locuri), Sala Media şi Amfiteatrul în aer liber.
Sălile Teatrului Naţional, după încheierea lucrărilor de reabilitare, vor fi rezervate atât spectacolelor permanente ale instituţiei, cât şi spectacolelor realizate de studenţi sau mini-stagiunilor unor teatre invitate.
În luna mai 2010, consorţiul format din Aedificia Carpaţi şi Romest Electronic a câştigat licitaţia pentru reabilitarea Teatrului Naţional, valoarea contractului anunţată atunci fiind de 48 de milioane de euro, fără TVA.

Teatrul Naţional, a cincea faţă

Prima clădire a Teatrului Naţional a fost pe Calea Victoriei, acolo unde acum se află Hotel Novotel.
Teatrul  Naţional de pe Calea Victoriei a fost inaugurat în 1852, însă a fost distrus după bombardamentele din 1944. Deşi putea fi refăcută clădirea, Teatrul Naţional a fost mutat în actuala Piaţă a Universităţii.
În anii ’80, Teatrul Naţional a căpătat o a treia faţă. După incendiul din noaptea de 16/17 august 1978, Sala Mare a fost distrusă. Astfel, şi-a făcut loc ideea de a revizui felul în care arată clădirea.

În anii 1982-1984, prof. arh. Cezar Lăzărescu a reconfigurat interiorul Teatrului Naţional Bucureşti. Acesta a modificat faţadele cu o suprapunere de arce pe verticală, elemente clasicizante, a mărit capacitatea sălii, de la 900 la 1.300 de locuri, a construit Sala Amfiteatru în locul garderobei şi a intrării oficiale şi a supraetajat corpul Sălii Mari prin adăugarea unor etaje de expoziţie – etajele 3 şi 4 – care în prezent găzduiesc Galeriile Artexpo, Centrul Naţional al Dansului, Foaierul Tapiseriilor.

Inginerul de rezistenţă Alexandru Cişmigiu, proiectantul iniţial, declara atunci că garantează siguranţa noii clădiri.

Modificarea clădirii Teatrului Naţional a fost făcută şi la cererea lui Nicolae Ceauşescu deoarece acestuia nu-i plăcea pălăria din beton armat, ce sugera pălăria lui Caragiale, ca element definitoriu al Teatrului Naţional Bucureşti.

La 16 martie 2011, s-a efectuat prima predare de amplasament necesară organizării de şantier, iar restaurarea durează 28 de luni. Sala Mare, Sala Atelier şi Sala Amfiteatru funcţioneaza în regim normal până la sfârşitul stagiunii 2011 – 2012. Cel care îşi va pune amprenta pe noua faţă a teatrului este arhitectul Romeo Belea.

Proiectul de restaurare, în valoare de 51 de milioane de euro, din care 27 de milioane vor veni de la Banca de ­Dezvoltare a Consiliului Europei, se va întinde pe trei ani şi va transforma TNB într-o clădire ­deschisă 13 ore pe zi.

Suprafaţa actuală, de 60.000 de metri pătraţi, va rămâne la fel, însă va include şi o cafenea, săli de expoziţie şi de lucru şi librării. Numărul total al locurilor de spectacol va creşte de la 1.720, în prezent, până la 3.100.

Lucrările sunt executate de societatea Aedificia Carpaţi în asociere cu Romtest Electronic. Societatea are o bogată experienţă în execuţia unor astfel de lucrări: Ateneul Român, Muzeul de Artă, Biblioteca Naţională, Palatul Victoria – ultimele două în curs de execuţie.

citeste totul despre: