Lecţia vieneză: primăria trebuie să salveze casele de valoare

Specialiştii din Primăria Viena explică pentru „Adevărul de Seară” cum reuşesc să reabiliteze, să întreţină şi să protejeze patrimoniul imobiliar. Perfecţiunea urbanistică a capitalei Austriei este atinsă prin două mijloace: voinţă şi bani. Astfel, primăria vieneză a reabilitat în 25 de ani peste 5.000 de case cu 230.000 de locuinţe, iar Bucureştiul – zero.

Niciun proprietar al vreunei case valoroase din Viena nu este lăsat de municipalitate să distrugă peisajul urbanistic al oraşului. Sistemul, foarte diferit de cel din Bucureşti, funcţionează eficient de zeci de ani: proprietarul, persoană fizică sau juridică, este atenţionat de inspectorii primăriei că trebuie să ia masuri pentru reabilitarea imobilului sau.

Dacă nu reacţionează în termenul impus din motive financiare sau pentru că pur şi simplu nu vrea, deţinătorul clădirii nu este amendat. Administraţia locală reabilitează imobilul respectiv cu bani publici.

Fără amenzi
Raţionamentul municipalităţii este aici unul foarte eficient, pentru că nu se pierde vremea rupând chitanţe sau acţionând în instanţă, în timp ce casa, adică scopul acţiunii iniţiale, rămâne în acelaşi stadiu sau, mai mult decât atât, se deteriorează văzând cu ochii.

„Nimeni nu mai depăşeşte acum acel termen impus de noi, pentru că ţoţi proprietarii ştiu că ulterior nota de plată ajunge tot la ei, prin instanţă, iar costurile sunt foarte mari”, a explicat inginerul Werner Auer, şeful serviciului Reabilitare din cadrul Fondului de Locuințe al Primăriei Viena.

Noi dăm banii pe prostii
Şi în Bucureşti autoritatea locală ar putea face la fel, potrivit Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Este nevoie însă de un plan de reabilitare, de alocarea unor fonduri care, de altfel, se cheltuiesc pe ceasuri din aur sau pe zebre solare.

Realitatea de pe malul Dâmboviţei demonstrează contrariul: municipalitatea şi Ministerul Culturii nu numai că nu se implică în salvarea patrimoniului, ci aprobă pe bandă rulantă distrugerea imobilelor-monument istoric.

Nicio asociaţie care se ocupă de protejarea monumentelor istorice nu reuşeşte să împiedice acest fenomen, iar bucureştenii rămân cu un centru istoric „bombardat” de tentativele primarilor Adriean Videanu şi Sorin Oprescu de a-l reabilita.

Reabilitare fără „expulzarea” locatarilor
Astfel, în timp ce o capitală ca Viena, al cărei buget este alimentat de 1.600.000 de locuitori, poate susţine anual cu peste 100 de milioane de euro refacerea clădirilor-monument, Bucureştiul cu cei 2.300.000 de locuitori nu acoperă financiar niciun acoperiş. Iar dacă se îndură, urmează acţiunea de umilire a proprietarilor scoşi din case pe perioada lucrărilor.

Un exemplu relevant a fost publicat recent în ziarul „Adevărul de Seară”: oamenii sunt ţinuţi în apartamentele de urgenţă ale Primăriei Capitalei, unde nu au curent, apă caldă, lift şi servicii de salubrizare.

O orădeancă a ajuns la spital după ce acoperișul unei clădiri i s-a prăbușit în cap

Cine nu protejează istoria ia amendă!

Clădirile din centrul istoric al Oradei sunt renovate cu credite de la municipalitate

CITEŞTE ŞI Un copil de opt ani urcă în fiecare zi nouă etaje pe jos şi îşi face temele la lumina lumânărilor

Returnarea banilor, în 15 ani
„Chiar şi atunci când finanţăm cu maximum 70% reabilitarea interioară, pe lângă cea exterioară, a unui imobil în care locuiesc minimum trei proprietari, nu scoatem oamenii din case”, a mai spus Werner Auer, angajatul primăriei din Viena.

El a adăugat că finanţarea se face în condiţii foarte clare, după o mediere anterioară, şi că municipalitatea nu aduce niciodată constructorul, ca să nu existe nicio suspiciune de interese ascunse. „Proprietarul semnează contractul cu firma, nu noi. Condiţia pe care o impunem este ca acesta să nu aibă profit de pe urma imobilului timp de 15 ani de la momentul finanţării, iar în această perioadă să plătească primăriei procentul lui, care poate fi între 40 sau 30 %”, a precizat şeful Serviciului Reabilitare al instituţiei vieneze.