Lacrima soţilor Galavan aprinde lumânări pe şosele
0
Bucureştenii Cornelia şi Ioachim Galavan au învins sistemul. Datorită proiectului lor, denumit „Lacrima Rutieră“, victimele accidentelor de circulaţie pot fi comemorate oficial în România.
O garsonieră mică, dar luminoasă, de la etajul şase al unui bloc din cartierul bucureştean Berceni cuprinde tristeţea de peste 15 ani a Corneliei şi a lui Ioachim. Ea se mişcă şchiopătând prin casă, iar bastonul este mereu atârnat de uşă. În garsonieră nu-i foloseşte, pentru că oricum este prea mică.
Au dormit într-un chioşc de ziare
În 1995, într-o dimineaţă de iunie, Cornelia, care avea pe atunci 39 de ani, pleca la serviciu. Un vecin dădea maşina cu spatele pe trecerea de pietoni pe care se afla ea. I-a zdrobit piciorul. Coşmarul abia a început. Luni întregi de spitalizare şi mai apoi ani pe holurile tribunalelor din Bucureşti. Un expert auto a întocmit un raport fals din care reieşea că ea s-ar fi aruncat în spatele maşinii, ar fi avut pasul de un metru şi s-ar fi deplasat cu o viteză de 14 kilometri pe oră.
Cea mai mare dramă din viaţa lor n-a fost accidentul în sine, ci lupta cu sistemul. Pentru a putea face faţă cheltuielilor de judecată, familia Galavan şi-a vândut casa şi a început o altă viaţă. La cinci ani după accident, cei doi şi-au scos copiii în stradă pentru a-şi găsi dreptatea, iar o vreme au locuit într-un chioşc de ziare. „Elena, fiica cea mare, m-a întrebat: «Mami, eu ce fac?». «Nu ştiu, descurcă-te!», i-am răspuns. Era un copil, era în clasa a noua“, povesteşte plângând Cornelia.
Şi, totuşi, sacrificiul nu a fost degeaba, chiar dacă viaţa lor este ţăndări şi acum. Pentru prima dată în România, o victimă a unui accident rutier a obţinut condamnarea unui expert auto. „Nu ştiu cum e să cucereşti Vârful Everest, dar noi am reuşit să atingem Everestul nostru! Actul de justiţie ne-a distrus mai mult decât accidentul“, spune, plin de amărăciune, Ioachim.
Expertul auto din cazul lor, Teodor Haidu, a creat un precedent în justiţia din România. Acesta a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare pentru mărturie mincinoasă. A fost prima bătălie câştigată de soţii Galavan. „Avocatul lui Haidu ne-a felicitat că am reuşit să facem asta fără a avea un apărător la bară“, mărturiseşte Cornelia, abţinându-se cu greu să nu izbucnească în plâns.
„Lacrima rutieră“, proiect-manifest
În anii petrecuţi pe holurile tribunalelor şi prin spitale, cei doi au găsit cauze similare. Au cunoscut oameni batjocoriţi cu expertize false, care şi-au pierdut copiii, părinţii sau au rămas infirmi pe viaţă. Aşa s-a născut şi proiectul „Lacrima Rutieră“, în noiembrie 2001.
„Am încercat să schimbăm ceva în ceea ce priveşte modul în care sunt soluţionate accidentele rutiere. Este o contradicţie între ceea ce pretinde că face justiţia şi ceea ce face cu adevărat. Dincolo de corupţie, avem o legislaţie permisivă, în contradicţie cu legislaţia UE. În Europa, cei vinovaţi sunt condamnaţi la închisoare efectivă“, spune Ioachim, strângând în mâini dosarele în care este sechestrată viaţa lor din ultimii 15 ani.
Nu ştiu cum e să cucereşti Vârful Everest, dar noi am reuşit să atingem Everestul nostru! Ioachim Galavan,soţul victimei
Cornelia şi Ioachim Galavan au pornit proiectul „Lacrima Rutieră“ printr-o acţiune-manifest la Sala ArCuB din Bucureşti, în semn de protest faţă de modul inechitabil în care sunt judecate tragediile rutiere.
„Cu ocazia organizării acestei expoziţii, primind datele statistice cu accidentele mortale, am rămas îngroziţi să aflăm că, în acea perioadă, decedau anual, în accidente rutiere, peste 3.000 de oameni. Am adus o icoană şi am aprins simbolic o lumânare, stabilind ca din acel an să comemorăm victimele accidentelor rutiere din România şi să milităm pentru reducerea accidentelor. Am primit scrisori de la victime din ţară şi am început să-i consiliem, ca să nu li se întâmple şi lor ce ni s-a întâmplat nouă“,
povesteşte Ioachim Galavan. Astfel, comemorarea victimelor rezultate în urma accidentelor rutiere a devenit o tradiţie în luna noiembrie a fiecărui an.
Averea lor: un şifonier plin cu dosare
Expoziţia din 2001, de la Sala ArCuB, intitulată „Asasini ai şoselelor, dormiţi liniştiţi, justiţia vă veghează somnul!“, a atras atenţia organismelor europene şi a societăţii civile.
În 2006, „Lacrima Rutieră“ a primit o menţiune specială la Gala Societăţii Civile. „Singură, în cârje, Cornelia a concurat la Gala Societăţii Civile cu organizaţii şi fundaţii. A fost în acelaşi rând cu Raed Arafat şi cu SMURD-ul“, se mândreşte Ioachim. Anii care au trecut peste el i-au lăsat urme adânci pe obraz. S-a angajat alături de soţia lui într-o luptă inegală. Toată averea lor este îndesată într-un şifonier: zeci de dosare şi sute de hârtii, rodul luptei lor.
Despre proiectul lor a aflat şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În 2009, Cornelia Galavan a fost singura reprezentantă din partea României invitată la prima adunare a ONG-urilor pentru Siguranţă Rutieră din lume, pe 7-9 mai, la Bruxelles. „Cu această ocazie am transmis un mesaj al Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta, care, prin mesajele sale, a susţinut moral continuitatea proiectului“, completează Ioachim.
Lumânări în Piaţa Universităţii
În urma petiţiilor pe care soţii Galavan le-au înaintat către Guvern, Vasile Blaga, ministru al Administraţiei şi Internelor la acea vreme, le-a trimis în noiembrie 2006 o adresă prin care îi anunţa că se va ţine cont de propunerile lor. Nouă luni mai târziu, Cabinetul Tăriceanu adopta Hotărârea 864, prin care se stabilea comemorarea oficială a celor care au decedat în accidente rutiere. „A fost o altă victorie. Noi, prin «Lacrima Rutieră», făceam asta deja de şase ani“, explică Ioachim Galavan.
În fiecare an, în luna noiembrie, de 12 ani încoace, soţii Galavan comemorează, în Piaţa Universităţii din Capitală, victimele accidentelor rutiere. Ei îşi confecţionează singuri bannere şi afişe. „Zeci de oameni vin an de an să aprindă o lumânare pentru cei pe care i-au pierdut pe şosele. Noi ne bucurăm că le putem fi alături. Toţi cei care vin aduc critici actului de justiţie. De aceea, cazul nostru nu este unic prin tragedia accidentului, ci prin implicare. Nu mi-aş dori să mai treacă şi alţii prin ce am trecut noi“, conchide optimist Ioachim.
3.939 de accidente grave au avut loc în primele şase luni pe şoselele din România, potrivit statisticilor Poliţiei Române.
Se încarcă comentariile...
