La ce ia provincia faţa Capitalei: plata parcării, transportul public, pistele de biciclete şi promovarea turismului

Deşi se mândreşte cu bugetul său şi se uită de sus la oraşele din ţară, Bucureştiul a fost depăşit de unele dintre acestea la mai multe capitole.

Edilii bucureşteni pot lua lecţii de la colegii lor din ţară la mai multe capitole, în ciuda faptului că au bugete mult mai mari. Primarii din provincie au rezolvat de ani de zile probleme cu care locuitorii Capitalei încă se confruntă zilnic.

Parcare cu SMS din 2006 în Timişoara

În timp ce bucureştenii au de-a face încă cu vestiţii „parcangii“, locuitorii mai multor oraşe din ţară dispun de sisteme moderne de plată, asemănătoare cu cele din localităţile europene. Astfel, în Bistriţa Năsăud, Timişoara, Oradea, Satu Mare şi Târgu Mureş există sisteme care permit plata parcării printr-un simplu SMS.

În Timişoara, sistemul de plată a parcării prin SMS a început să fie experimentat de la sfârşitul anului 2006, iar din primăvara anului următor a fost utilizat în mod curent. Serviciul funcţionează în cadrul SC Administraţia Domeniului Public Timişoara, societate aflată în subordinea Consiliului Local, care gestionează parcările din oraş. În Bucureşti, abia de la 1 ianuarie ar urma să fie lansat un asemenea proiect pilot, care însă a fost iniţiat de o companie de telefonie mobilă şi nu de municipalitate.

Parcarea mai poate fi plătită şi la parcometre în Piatra Neamţ, Piteşti, Sibiu, Miercurea Ciuc, Bistriţa Năsăud sau Cluj-Napoca. În Piatra Neamţ, parcometrele sunt folosite din 2005, atunci când primăria a concesionat mai multe parcări unei firme private. În prezent funcţionează 45 aparate, care sunt dotate cu panouri solare, fiind identice cu cele din marile oraşe europene.   

Călătorii pot afla când vine autobuzul

Tot în Timişoara funcţionează un sistem modern de informare a călătorilor care folosesc transportul public. Astfel, aceştia pot afla de pe nişte ecrane amplasate în 120 de staţii câte minute mai sunt până la sosirea următorului mijloc de transport în comun. Totul este coordonat prin GPS, permiţându-le celor de la regia locală de transport în comun să identifice şi gradul de încărcare pe anumite linii, astfel încât zonele aglomerate să fie decongestionate. Totodată, călătorii pot afla când vine în staţie următorul mijloc de transport în comun şi de pe pagina de Internet a regiei locale de profil.

Regia Autonomă de Transport Bucureşti a anunţat abia în luna octombrie a acestui an că va achiziţiona un sistem de monitorizare şi control al traficului în timp real. Achiziţia a rămas însă doar la stadiul de intenţie, licitaţia nefiind lansată până acum.
 
Automate pentru vânzarea biletelor

La capitolul transport în comun ar putea fi menţionate şi automatele pentru vânzarea biletelor de autobuz din Brăila, Braşov sau Sibiu. Automatele din Sibiu au început să fie montate din 2008, iar acum funcţionează 11 aparate, prin care regia locală de transport în comun vinde mai mult de 20 la sută dintre tichetele de călătorie.

Sibiul a întrecut Bucureştiul şi în ceea ce priveşte pistele pentru biciclişti. În oraşul de pe Cibin au început din primăvara acestui an să fie trasate piste pentru biciclişti pe carosabil, aşa cum îşi doresc de foarte mult timp şi iubitorii sportului pe două roţi din Bucureşti. Prima fază a proiectului prevede amenajarea a 17,38 kilometri de piste cu o lăţime de un metru în ambele sensuri, adică 35 kilometri în total.

Şi Primăria din Timişoara a anunţat recent că intenţionează să lanseze un sistem de bike-sharing, care le va permite timişorenilor să împrumute biciclete din 25 staţii de autobuz, la fel ca în capitalele europene. Bicicletele vor fi dotate cu mecanisme automate de securizare, iar sistemul va fi gestionat centralizat, printr-un server. În Bucureşti, serviciile de bike-sharing sunt oferite de organizaţii non-guvernamentale pentru protecţia mediului şi sunt încă departe de ceea ce oferă marile oraşe europene.

În ceea ce priveşte pietonii, care se bucură de o atenţie tot mai mare în ultimul timp în oraşele europene, Bucureştiul a fost întrecut şi la acest capitol tot de Sibiu. Pe trotuarele de aici pot fi văzute semne de circulaţie care interzic parcarea automobilelor pe spaţiul destinat pietonilor, indicatoare care se şi respectă. În Bucureşti nu există astfel de semne de circulaţie, iar automobilele ocupă trotuarele fără prea mari probleme.

Promovare turistică profesionistă

Sibiul dă clasă Bucureştiului şi în ceea ce priveşte turismul. Astfel, oraşul transilvănean dispune de un site oficial de promovare turistică, lansat de primăria localităţii încă din 2008. Totodată, în Sibiu funcţionează două centre de informare turistică, în timp ce în Bucureşti există doar unul. (Articol realizat cu ajutorul Reţelei Locale Adevărul)

Telegondole, la Mamaia şi Piatra Neamţ

Capitala a fost întrecută de alte oraşe din ţară şi în privinţa realizării unei telegondole. În ţară, prima telegondolă a fost inaugurată în vara anului 2004, în staţiunea Mamaia. A urmat telegondola din Piatra Neamţ, pusă în funcţiune la începutul anului 2008. Proiectul din Bucureşti, pentru care s-au asociat primăriile sectoarelor 1 şi 2, a fost anunţat din 2009, însă nu a fost realizat până în prezent. Telegondola ar urma să facă legătura între Şoseaua Pantelimon, Şoseaua Colentina şi zona Parc Herăstrău.