"La Calu' Bălan", galeria de artă unde mulţi şi-au băut odinioară tinereţea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe strada Halelor nr. 3, o clădire construită în 1880 rezistă în faţa noului şi a lumii moderne. Odinioară era mare forfotă în jur. Erau halele cu peşte, unde îşi făceau veacul

Pe strada Halelor nr. 3, o clădire construită în 1880 rezistă în faţa noului şi a lumii moderne. Odinioară era mare forfotă în jur. Erau halele cu peşte, unde îşi făceau veacul comercianţii, iar mai jos, pe un pod care astăzi nu mai există, denumit şi Podul Săracilor, viermuiau cerşetorii. Pe vremea lui Ceauşescu, "La Calu' Bălan" a fost restaurant, desfiinţat însă după revoluţie. Din 1998 a devenit galerie de artă. şi-a păstrat titulatura pentru că mulţi ştiau de acest loc şi "îşi băuseră tinereţea aici. Au venit chiar să-mi spună că au făcut nunta", ne-a povestit Cristian Juncu, directorul executiv al Galeriei Noi "La Calu' Bălan".
La etaj a locuit primul fotograf român
La etaj a locuit Carol Popp de Szathmary, primul fotograf de artă român, fiind şi creatorul emblemei Principatelor Unite. Dintr-un spaţiu pustiu şi găsit "într-o stare jalnică", s-a transformat într-unul "aglomerat" cu antichităţi şi cărţi vechi cu autograf, unde oamenii miraţi întreabă dacă se plăteşte intrarea. E asemenea unui muzeu în care amprenta trecutului este peste fiecare obiect. Multă vreme, emblema galeriei a fost o motoretă sau ce mai rămăsese din ea, o carcasă, de prin anii '60, dar proprietarul a cedat insistenţelor unui cumpărător şi a vândut-o pentru 13 milioane lei vechi. Galeria funcţionează în regim de consignaţie, nu se percepe nici o taxă, doar un comision de vânzare de maximum 30%. "Selecţionăm acele obiecte care să reprezinte magazinul. Suntem comercianţi, dar vrem ca locul acesta să arate bine. Magazinul nu e o mare afacere pentru noi. Cu eforturi, suntem pe linia de plutire. Obsesia noastră este să fim corecţi. Nu s-a îmbogăţit nimeni din comerţul cu artă. E o problemă de gust. Noi vindem obiecte de valori mai mici cărora le putem certifica autenticitatea", spune Cristian Juncu. Acesta a subliniat că proiectul de revigorare a centrului istoric nu a făcut decât să blocheze accesul şi să îndepărteze clienţii.
Străinii caută medalii şi decoraţii de erou al muncii socialiste
Pe lângă rafturile pline cu carte nouă, care îşi îmbie cumpărătorii de la intrare, colţul din spate este rezervat acelor obiecte "de pe vremea bunicii": fier de călcat cu cărbuni, râşniţe, icoane vechi, ceasuri. Găsim hărţi de la 1.600-1.700, aparate foto din anii 30-'40, dar şi cască de soldat, gamelă sau mască de gaze de la sfârşitul secolului XIX sau un pian din 1890, care trebuie acordat. Căutate sunt ceasurile cu pendulă şi cuc (foarte rare), dar şi ceasurile de buzunar şi cele de tip CFR, "care trezesc toţi vecinii". Românii nici nu se uită la piesele de pe vremea lui Ceauşescu, pentru că "rănile nu s-au vindecat încă".
Pe de altă parte, străinii vin special şi întreabă de "vestigiile" epocii comuniste: medalii şi decoraţii de erou al muncii socialiste şi al agriculturii. Directorul galeriei ne-a mai spus că "oamenii o să prindă gustul şi pentru un obiect mai vechi şi atunci o să dispară bibelourile şi carpetele cu răpirea din serai. Este o tendinţă care se va concretiza în câţiva ani de zile".

Reconstruirea centrului istoric al Bucureştiului va costa 19 milioane de dolari
Primăria Capitalei şi rezidentul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România (PNUD), Soknan Han Jung, vor colabora în realizarea proiectului "Beautiful Bucharest" (Un Bucureşti frumos) care urmăreşte atât revitalizarea centrului istoric al Bucureştiului şi transformarea lui într-un spaţiu economic important, cât şi reducerea şomajului urban. O primă etapă cuprinde refacerea perimetrului cuprins între Splaiul Independenţei, Strada Doamnei, Strada Blănari şi Calea Victoriei, unde aproximativ 90% din clădiri sunt mai vechi de 50 de ani şi necesită reabilitări majore. Componenta socială a acestei iniţiative este dată de angajarea pentru execuţia lucrărilor de construcţii a unor tineri de peste 18 ani care provin din căminele de copii, dar nu mai sunt cuprinşi într-un program instituţionalizat. Finanţarea Proiectului, estimată la 19 milioane dolari, va fi asigurată de bugetul statului, municipalitate, PNUD şi sectorul privat. Pentru a solicita sprijinul guvernului, rezidentul PNUD s-a întâlnit cu primul-ministru, care a promis că va sprijini proiectul.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite