Îţi pasă ce face primăria cu banii tăi?

Din lista cu aproximativ 500 km de trasee pentru biciclete stabilite de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov, 12 proiecte au fost incluse în lista de măsuri pe termen scurt (1 an).

La începutul anului 2014, Primăria Capitalei a primit 10 milioane de euro din partea Guvernului României pentru a realiza infrastructură pentru biciclete. Începând cu acelaşi an, până în decembrie 2015, o echipă de experţi români şi străini a lucrat pentru dezvoltarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Bucureşti-Ilfov.

În cadrul proiectului, pe baza studiilor, s-a stabilit şi harta reţelei de trasee pentru biciclete ce trebuie dezvoltată de autorităţi. Chiar dacă experţii au oferit harta şi au stabilit primele 12 trasee prioritare încă din vara anului trecut, administraţia locală nu a avansat în acest proiect. Anunţul că primăria pregăteşte o licitaţie pentru un studiu de fezabilitate privind construirea unor piste pentru biciclete, fără să ofere vreun fel de informaţii şi în lipsa oricărei consultări publice, ridică suspiciuni că Primăria Capitalei nu respectă rezultatele muncii experţilor, existând riscul ca banii să fie irosiţi pe lucrări care nu respectă criteriile de calitate.

Metodologia care a stat la baza stabilirii reţelei de trasee pentru biciclete

Conform ghidurilor stabilite de experţi, politicile şi măsurile definite într-un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să se adreseze tuturor modurilor şi formelor de transport din întreaga aglomeraţie urbană, incluzând transportul public şi privat, de pasageri şi de marfă, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau oprit. Sloganul acestui tip de document este „planificare pentru oameni”.

Urmărind acest principiu, experţii au studiat nevoile locuitorilor din Bucureşti şi Ilfov şi au stabilit, în 7 paşi, reţeaua traseelor (principale) pentru biciclete.

Pasul 1: A fost trecută pe hartă infrastructura pentru biciclete existentă care oferea siguranţă şi fluiditate, aşa cum prevede Codul Rutier. Singurul traseu care a îndeplinit aceste criterii a fost pista pentru biciclete de pe Calea Victoriei.

Pasul 2: S-a efectuat un sondaj cu ajutorul căruia au fost identificate primele 10 cele mai circulate străzi pe care locuitorii Capitalei au afirmat că şi-ar dori infrastructură pentru biciclete. Cele 10 străzi au fost marcate pe hartă.

Pasul 3: Au fost identificate cele mai solicitate puncte de legătură cu transportul public şi s-a oferit acces către acestea.

Pasul 4: Au fost identificate şi s-au stabilit trasee directe către zonele cu companiile şi instituţiile cu cel mai mare număr de angajaţi.

Pasul 5: Au fost identificate şi s-au stabilit trasee directe către centrele comerciale cele mai solicitate de către locuitori.

Pasul 6: A fost stabilită o reţea secundară de trasee pentru biciclete, asigurându-se legături către zonele de agrement cele mai vizitate din Bucureşti şi Ilfov. De asemenea, au fost incluse traseele care fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana – Zona Centrală şi au fost adăugate trasee spre zonele unde Planul Urbanistic General a identificat zone de dezvoltare.

Pasul 7: După analiza traseelor rezultate din primii 6 paşi, a fost analizată fiecare zonă şi s-a completat reţeaua astfel încât să existe legături directe între toate punctele de interes.

Tot procesul de identificare a reţelei a fost urmărit de Primăria Municipiului Bucureşti, prin comitetul de monitorizare, fără să existe comentarii la metodologia aplicată. Reţeaua a fost anunţată publicului în cadrul Conferinţei „Sustainable mobility for everyone”, care a avut loc în Bucureşti în perioada 16 - 17 June 2015. (video, minutul 9:12)

În urma analizei situaţiei existente şi urmărindu-se principiul împărţirii echitabile a spaţiului între cele 4 moduri relevante[1] de deplasare, 12 trasee au fost incluse în lista de propuneri de măsuri pe termen scurt (1 an) pe care Primăria Capitalei le poate aplica imediat. De precizat că sistemul de bike-sharing[2] nu a fost considerat prioritar pentru Bucureşti, atât timp cât oraşul nu are o reţea viabilă cu trasee pentru biciclete.

Deoarece doamna primar Firea a anunţat că primăria pregăteşte o licitaţie pentru un studiu de fezabilitate privind construirea unor piste pentru biciclete, fără să ofere vreun fel de detalii asupra traseelor avute în vedere, există temerea că studiile realizate de experţi nu au fost luate în considerare. De aceea, solicităm doamnei primar să informeze cetăţenii despre modul în care intenţionează să cheltuiască banii cetăţenilor, oferind detalii despre licitaţia care a fost pregătită. 

Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR) este o asociaţie care susţine dezvoltarea mobilităţii urbane prin oferirea de alternative viabile de deplasare pentru cetăţeni, indiferent cum aleg să se deplaseze: pe jos, cu bicicleta, cu transportul public sau cu autoturismul.

Sursă foto ataşament: PMUD Bucureşti Ilfov (traseele stabilite ca fiind prioritare)

Anexe:
Primul anunţ public al hărţii cu trasee (min 9:12): https://youtu.be/4MeHS2t7Qvw 
Metodologia poate fi descărcată de aici: https://goo.gl/lg3lpV 
Harta, cu reţeua şi punctele de interes, poate fi studiată on-line: https://goo.gl/cd6aoQ 
Cele 12 trasee cu execuţie prioritară (măsuri pe termen scurt – 1 an): https://goo.gl/U5nWh4

[1] cele 4 moduri relevante de deplasare: mersul pe jos, mersul cu bicicleta, utilizarea transportului public, utilizarea deplasărilor motorizate individuale
[2] bike-sharing – utilizarea în comun a unor biciclete, disponibile în spaţiul public, pe baza unui abonament

COMUNICAT DE PRESĂ OPTAR