Interviu cu arhitectul Teodor Frolu: Podul Basarab – un kitsch ingineresc, Biblioteca Naţională – un „frigider“ fără identitate

Arhitectul Teodor Frolu a participat la elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Bucureştiului

Bucureştiul este într-o permanentă schimbare, din punct de vedere al dinamicii, vieţii culturale, dar şi arhitectural. Poate de multe ori am vrea să opunem rezistenţă, pentru că ne este teamă că farmecul vechiului oraş se va pierde de tot.

Pe de alta parte, ne dorim un Bucureşti modern, dinamic, accesibil şi funcţional. Cum împăcăm cele două aspecte? Cum ne folosim de context ca să iniţiem acţiuni şi să aducem Bucureştiul pe un trend crescător, explică arhitectul Teodor Frolu în cadrul unui interviu acordat metropotam.ro.

Cine este Teodor Frolu? Absolvent al Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, arhitect care a colaborat cu Primăria Capitalei la elaborarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Bucureştiului, precum şi la alte proiecte legate de viaţa oraşului (bărcile de pe Dâmboviţa).

Aţi scris, la un moment dat, un articol care se intitula „De ce ar trebui să iubim Bucureştiul“. Ne puteţi spune care este cel mai important motiv pentru care să facem asta?
E o discuţie mai largă care vine dintr-un anumit context al momentului. în primul rând, vedem dezvoltarea unui grup al societăţii civile, care începe să fie vizibil şi din ce în ce mai prezent, care vine cu soluţii sau cereri care vizează patrimoniul oraşului, identitatea, dar şi componenta emoţională. Acest grup este, din păcate, încă în minoritate faţă de masa mare a celor ce nu reacţionează. Ai impresia că nu le pasă, nu îi interesează. Trebuie să ne întrebăm de ce se întâmplă acest lucru? Răspunsul cred că îl găsim în povestea Bucureştiului. Cei care au o relaţie cu oraşul sunt cei care cunosc Bucureştiul, care au avut nişte momente în care s-au bucurat de lucruri pe care oraşul le-a oferit, indiferent că sunt locuri, experienţe sau amintiri. Povestea începe undeva de prin anii ’60 când Bucureştiul vechi a fost înconjurat de noile cartiere cu oameni veniţi din afara Bucureştiului.
 

Citeşte continuarea interviului pe www.metropotam.ro