FOTO VIDEO „Hai să dăm mână cu mână...“. Dar de ce? Un reportaj despre Unirea de care nu ne mai pasă

„Certificatul de naştere“ al Unirii Principatelor Române - Hotelul Concordia din Capitală - se află în paragină   

Locul unde primul pas către statul român modern s-a făcut şi unde clasa politică din urmă cu 155 de ani cădea pentru prima dată de acord – Capitala, este astăzi în sărbătoare. Sau aşa ar trebui să fie. În memoria momentului istoric, a mai rămas însă o rămăşiţă: Hotelul Concordia. adevarul.ro. vă prezintă povestea imobilul îngropat sub plăci de lemn şi uitat în delăsare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe strada Smârdan Numărul 37 din Centrul Istoric din Bucureşti se află o clădire de o valoare inestimabilă, pe care istoricii o consideră ultima rămăşiţă a momentului ce stă la baza creării statului românesc modern: acordul dintre taberele politice de a uni Ţara Românească cu Moldova prin numirea aceluiaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza.

Hotel Concordia, o bijuterie construită în mod occidental, era locul preferat de demnitarii care venau pe meleagurile româneşti de prin vestul Europei. Tot aici, în urmă cu 155 de ani, capii partidelor politice cădeau de acord în a renunţa la interesele dinastice şi a lucra în interesul poporului, acela de unire într-un stat unitar. Poporul îşi exprimase de altfel dorinţa încă de la Revoluţia din 1848. 

„Este prima etapă din făurirea acestui stat naţional, unirea Moldovei cu Ţara Românească, următoarea etapă fiind în anul 1918, când s-a făurit România Mare. Dacă vorbim despre clădirea din strada Smârdan numărul 37, trebuie să spunem că acolo este certificatul de naştere al acestei uniri. Acolo practic Partida Liberalilor Radicali în frunte cu I.C. Brătianu, cu C.A. Roesetti, Goleştii au hotărât să renunţe la candidatura lor proprie, care era Nicolae Golescu, şi să-l propună ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza. Acolo, Hotelul Concordia, la etajul 1, sala 5, o sală mai mare, acolo a fost această întrunire a deputaţilor unionişti. Tot acolo, Dimitrie Ghica, unul dintre deputaţi, a lansat ideea ca Alexandru Ioan Cuza să fie ales în ambele principate“, explică istoricul Dan Falcan.

Unirea făcută din ingeniozitatea demnitarilor

Potrivit istoricilor, mişcarea făcută de clasele politice din cele două principate a fost una extrem de bine gândită şi a dat dovadă de ingeniozitate diplomatică şi strategică. 

„Convenţia de la Paris din 1858 nu interzicea unui cetăţean moldovean să candideze pentru o funcţie în Muntenia sau invers şi atunci spiritul acesta politic al muntenilor a găsit o portiţă în prevederile acestei convenţii prin care s-a putut realiza mai întâi unirea personală, prin Cuza, şi ulterior, în 1962, s-a admis unirea completă, adică un singur parlament, un singur guvern“, explică Falcan.

„Poporul a făcut unirea“

Cu toate acestea, ceea ce puţini români cunosc este că, în jurul Adunării Deputaţilor, s-au adunat foarte mulţi români de rând, tocmai pentru a-i presa pe politicieni. Datele istorice arată că întâlnirea a avut loc în seara din 23 ianuarie 1859. A doua zi, pe 24, demnitarii români s-au adunat la Palatul Mitropoliei, unde se făcea Adunarea Deputaţilor.

„Peste 30.000 de oameni, veniţi atât din Bucureşti, mulţi meşeteşugari şi negustori, dar şi ţărani. Aceştia nu erau politicieni, dar simţeau şi ei momentul unirii. Bun, fuseseră şi mobilizaţi de Brătianu, de Rosetti, care aveau o ascendenţă în rândul micii pături de burghezii din Bucureşti. Aceşti oameni erau practic ca o masă de manevră, dar nu o masă de manevră a politicienilor, ci una în slujba idealului naţional al unirii, fiindcă ea fusese cerută inclusiv cu 11 ani înainte, la Revoluţia de la 1848. Practic poporul a făcut unirea, fiindcă era dorinţa populaţiei“, mai adaugă Falcan.

Hotelul Concordia, ultima rămăşiţă din actul de naştere al Unirii

Construit în 1852, Hotelul Concordia era bijuteria coroanei Bucureştiului. Cele 90 de camere ale hotelului, restaurantul cu ştaif unde burghezia se desfăta cu specialităţi franţuzeşti, italiene sau germane, cafeneaua şi sala de biliard făceau din Hotelul Concordia unul dintre cele mai selecte localuri ale Bucureştiului. Elita politică a acelor vremuri, mari industriaşi şi diplomaţi străini alegeau acest hotel datorită reputaţiei sale.

De-a lungul anilor, hotelul a fost mistuit de flăcările a două incendii devastatoare, unul în 1884 şi altul în 1901, însă de fiecare dată a fost refăcut complet şi astfel blazonul său a fost salvat. Odată cu instaurarea regimului comunist, a început şi decăderea acestui stabiliment. Trecut în ograda ICRAL-ului, hotelul a găzduit oameni din clasa muncitoare, care nu au ţinut cont de însemnătatea locului şi au intervenit după propriul plac asupra construcţiei.

Astăzi, clădirea este îmbrăcată într-o carapace din plăci de lemn. Dintre puţinii bucureşteni care ştiu ce semnifică data de 24 ianuarie, parcă şi mai puţini ştiu despre Hotel Concordia.

Primăria Capitalei: Băsescu e de vină

În ceea ce priveşte statutul juridic al imobilului, reprezentanţii Primăriei Capitalei spun că fostul Hotel Concordia aparţine în prezent unui român care a promis că va începe procesul de consolidare şi renovare.

 
Foto

„Clădirea a fost restituită in natură unei persoane fizice, in baza Dispoziţiei de primar general din 13 martie 2002, de către Primarul General la acea vreme, domnul Traian Băsescu. Ulterior, această persoană fizică a vândut imobilul unei societăţi italiene. Însă, în imobil mai exista un proprietar pe un spaţiu comercial, lucru care îngreuna luarea deciziilor. În 2010, societatea italiană, în calitate de co-proprietar la acea dată, a solicitat Primăriei Municipiului Bucureşti eliberarea unei autorizaţii de construire în regim de urgenţă pentru reparaţii la învelitoare, însă, din cauza faptului că proprietarul nu a depus niciodată documentaţia completă, stabilită potrivit legii – deşi Municipalitatea a solicitat în mod expres acest lucru – autorizaţia nu a putut fi emisă. Nu se întruneau condiţiile legale pentru emiterea acestui act“, a explicat Primăria Capitalei în răspunsul unei solicitări făcute de „Adevărul“. 

Potrivit sursei citate, primarul Sorin Oprescu a purtat nenumărate discuţii atât cu ambasadorul Italiei de atunci la Bucureşti, Mario Cospito, cât şi cu proprietarul italian al clădirii, dar, deşi s-au făcut promisiuni, nicio reparaţie nu a fost făcută, iar degradarea clădirii a continuat. 

Italienii au renunţat. Un român promite restaurarea

Cum era şi normal, Primăria Capitalei a sancţionat firma italiană pentru nerespectarea normelor legale. „Pe 26 februarie 2013, s-a aplicat o sancţiune contravenţională pentru proprietarii imobilului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, dispunându-se luarea de urgenţă a măsurilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere ale construcţiei, respectiv obţinerea unei autorizaţii de construire în regim de urgenţa de la Primăria Municipiului Bucureşti. Societatea italiană s-a scuzat în faţa Primăriei că este blocată în depunerea documentaţiilor pentru obţinerea autorizaţiilor de restaurare de co-proprietarul fostului hotel, firma care deţinea doar un spaţiu comercial în clădirea din strada Smârdan, nr.39“, au mai explicat reprezentanţii Primăriei Capitalei, pentrul „Adevărul“.

Potrivit sursei citate, situaţia s-ar fi remediat la sfârşitul anului 2013, în momentul în care clădirea fostului hotel Concordia a ajuns să aibă un singur proprietar, persoană fizică, de cetăţenie română, care a cumpărat clădirea. Mai mult, noul proprietar al imobilului a contractat deja o firmă de arhitectură care realizează proiectul necesar restaurării fostului hotel Concordia.

De unde vine indiferenţa bucureştenilor faţă de patrimoniul lor

Clădirea din Centrul Vechi de pe strada Smârdan este ultimul loc unde s-a scris istorie în 1859, sunt de părere istoricii şi arhitecţii. Cu toate acestea, autorităţile şi bucureştenii deopotrivă par să nu fie foarte interesaţi de istoria din spatele clădirii.

„Este păcat pentru că nu arată într-o stare prea bună şi cred că spiritul civic, autorităţile ar trebui să facă ceva. În străinătate, o astfel de clădire ar fi reabilitată, pusă în valoare, într-un circuit turistic. Românii ar trebui să aibă acces la ea, măcar din greşeală să afle despre ea. Din păcate, românii nu prea îşi mai cunosc istoria. Eu lucrez la Muzeul Municipiului Bucureşti. Au mai fost intervievaţi oameni chiar în faţa muzeului. Erau întrebaţi dacă ştiu ce clădire este. Nouă oameni din zece nu ştiau că este muzeul care de fapt îi reprezintă pe ei. Trebuie să ne gândim totuşi că foarte puţini bucureşteni sunt de mai mult de două generaţii aici. Majoritatea oamenilor care stau în Capitală sunt bucureşteni mai de curând, au venit o dată cu industrializarea şi aşa mai departe“, explică istoricul Dan Falcan dezinteresul oamenilor pentru monumentul istoric din inima Capitalei.

Mai puteţi citi:                                          

Unirea Principatelor la Iaşi: Crin Antonescu şi primarul Nichita, huiduiţi de protestatari

Primul ministru avea programată participarea la evenimentele începând cu ora 11.00. În schimb, Victor Ponta a declarat în dimineaţa zilei de astăzi, 24 ianuarie, că se află la sediul Guvernului şi coordonează acţiunile legate de codul portocaliu de viscol şi ninsoare anunţat pentru sudul ţării. Prezenţi la eveniment au fost primarul oraşului şi liderul liberal, amândoi fiind huiduiţi.

FOTO Hotel Concordia, clădirea unde s-a pecetluit Unirea Principatelor, salvată din flăcări, îngropată de ignoranţă

Astăzi se împlinesc 154 de ani de când Alexandru Ioan Cuza a fost ales conducătorul Ţării Româneşti şi al Moldovei, reunind cele două teritorii sub cupola Principatelor. Deşi evenimentul este considerat unul dintre cele mai importante moment din istoria României moderne, clădirea în care s-a petrecut acest eveniment este într-un stadiu avansat de degradare şi total ignorată atât de către autorităţi, cât şi de societatea civilă.

Cum sărbătoresc românii din fiecare judeţ al ţării Unirea Mică

Români din toate colţurile ţări au ieşit în stradă pentru a sărbători împlinirea a 155 de ani de la Unirea Mică, marcând data de 24 ianuarie printr-o serie de evenimente dedicate momentului istoric. Susţinătorii Unirii au anunţat că vor organiza hore, honcerte şi flash-mob-uri.

Așa arăta fațada Hotelului Concordia înainte să fie acoperit cu plăci de lemn FOTO Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • Așa arăta fațada Hotelului Concordia înainte să fie acoperit cu plăci de lemn FOTO Adevărul
  • Intrarea în Hotelul Concordia, înainte să fie placat cu lemn FOTO Adevărul 
  • Placa comemorativă de pe fațada clădirii. Acum este astupată, nimeni neștiind ce se află aici FOTO Adevărul 
  • Fostul Hotel Concordia este acum spațiu publicitar FOTO David Muntean 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările