FOTOGALERIE Povestea muzeului "Gheorghe Tattarescu": galbeni, picturi şi biserici ascunse în clădirea din centrul Capitalei care nu-şi găseşte finanţator

FOTOGALERIE Povestea muzeului

Muzeul aşteaptă finanţare europeană FOTO Albumul Gheorghe Tattarescu şi contemporanii săi

„În această casă a trăit şi a creat pictorul Gheorghe M. Tatărescu timp de patruzeci de ani” este mesajul afişat pe o tăbliţă, la intrarea în muzeul care astăzi nu poate fi vizitat de doritori. Casa memorială este o clădire veche din centrul Bucureştiului care adăposteşte viaţa unui pictor extrem de talentat, dar care aşteaptă finanţare pentru a fi redeschisă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adevărul.ro vă spune povestea unui muzeu care emană o parte a istoriei din pictura românească şi care aşteaptă fonduri europene pentru a putea fi renovat şi pregătit să-şi întâmpine vizitatorii.

Peste 1.200 de lucrări se află în şase camere

În interiorul Muzeului "Gheorghe Tattarescu" din Capitală sunt adăpostite peste 1.200 de lucrări, fiind vorba despre opere de pictură, grafică şi artă decorativă, precum piese de mobilier şi obiecte care au aparţinut artistului şi familiei acestuia. Clădirea în care astăzi se odihneşte o bună parte din munca marelui pictor este declarată monument istoric.

Pe lângă faptul că în interiorul clădirii este o adevărată comoară culturală, casa în care a trăit şi a creat Tattarescu este o parte din patrimoniul Bucureştiului. Construită în stilul hanurilor care existau în capitala secolului trecut, clădirea-monument în care trăia pictorul reînvie arhitectura caselor din centrul vechi al Capitalei. 

Alături de operele de artă din interiorul casei, un număr însemnat de medalii şi diplome, decoraţii pe care le-a primit de-a lungul vieţii, se găsesc în muzeu. Întreaga operă, creaţia sa, şi locuinţa în care a trăit pictorul au fost donate Muzeului Bucureşti de cele două nepoate ale lui Gheorghe Tattarescu, Georgeta Wertheimer şi Michaela Eumetheriade, fiicele Luciei, copila pictorului.

Pe lângă cele şase camere care aşteaptă să fie renovate şi să primească vizitatori, în muzeu mai sunt şi alte încăperi, dar care nu vor fi puse la dispoziţia vizitatorilor.

Care este povestea clădirii şi cum a ajuns muzeu?

Istoria clădirii începe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea, atunci când Dimitri Popescu începe să construiască casa din strada Domniţa Anastasia, unde astăzi este muzeul nefuncţional. În anul 1855, pictorul Tattarescu intră în posesia clădirii după ce se hotărăşte să o cumpere de la nepotul celui care a construit-o, plătind pentru casă 1.231 de galbeni.

Atunci, artistul decide să-şi renoveze locuinţa, proces ce a durat aproximativ trei ani, iar după ce renovarea se încheie, acesta se îndrăgosteşte iremediabil de casă şi decide să trăiască pentru totdeauna în ea. De fapt, pictorul începe să îşi renoveze casa în funcţie de nevoile pe care le avea, construindu-şi un atelier la etajul clădirii.

După ce întreaga viaţă şi-o dedică picturii şi călătoreşte prin mai multe ţări ale lumii, pictorul din inima Bucureştiului îşi încheie activitatea în anul 1894, atunci când se stinge din viaţă.

Datorită donaţiei impresionante pe care Georgeta Wertheimer, nepoata pictorului, o face, casa în care trăise Gheorghe Tattarescu este transformată în muzeu şi se deschide oficial pentru vizitatori în anul 1953.

Clădirea declarată monument istoric funcţionează o bună perioadă de timp ca muzeu, dar mai apoi îşi opreşte orice fel de activitate şi intră în renovare. În 2013, muzeul încă aşteaptă fonduri care să îi readucă strălucirea de altădată.

„Sperăm să înceapă cât mai repede procesul de renovare, poate chiar în acest an. Depinde de fondurile europene pe care o să le obţinem” , povesteşte Aura Popescu, şefa secţiei de artă a Muzeului Municipiului Bucureşti.

Peste 50 de biserici şi mănăstiri  pictate, portrete şi nuduri

A pictat mult şi a fost recunoscut pentru numărul impresionant de biserici cărora le-a decorat interiorul cu talentul sclipitor de care se bucura. Mai exact, 54 de biserici din toată ţara au fost zugrăvite cu pensula magică a artistului, iar în Bucureşti există şi acum biserici pictate de artist: Biserica Enei, Colţea, Zlătari, Sfântul Spiridon şi Biserica Olteni.

Pe lângă enorma pasiune pentru pictura religioasă, lui Gheorghe Tattarescu îi plăcea să picteze portrete şi nuduri.

A făcut portretele mai multor apropiaţi, printre care şi portretul lui Nicolae Bălcescu, un amic de suflet al artistului, pânză pictată în ulei care astăzi se găseşte în muzeu.

„Este unul dintre cele mai emoţionante portrete pe care le-a făcut Tattarescu. A pictat în premieră figura patriotului român” , adaugă Aura Popescu.

Printre operele de referinţă ale pictorului, alături de operele de artă religioase din interiorul bisericilor, se află şi autoportretul acestuia, dar şi un nud celebru. De asemenea, din comoara artistică lăsată de Tattarescu nu lipsesc picturi cu cei trei fii ai lui: Lucia, Aureliu şi Mihai, alături de soţia lui.

 

Autoportret, Gheorghe Tattarescu FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi

Imagini din aceeasi galerie
  • Autoportret, Gheorghe Tattarescu FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
  • Soția pictorului și fiul acestuia FOTO Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
  • Cel mai cunoscut nud pictat de Tattarescu FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
  • BENE MERENTI, medalie primită de pictor FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
  • Interiorul Muzeului Gheorghe Tattarescu FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
  • Tattarescu alături de prietenii săi FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
  • Așa arăta curtea casei marelui pictor FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
  • Gheorghe Tattarescu, în interiorul casei FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
  • Una dintre diplomele primite de Gheorghe Tattarescu FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
  • O altă încăpere a muzeului FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
  • Fiica și fiul lui Gheorghe Tattarescu FOTO  Albumul Gheorghe Tattarescu și contemporanii săi
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările