FOTO VIDEO Iernile istorice trăite în Bucureşti. Cum a rămas Capitala încrustată în gheaţă în anul 1954
0De-a lungul ultimului secol, în Bucureşti au fost ierni foarte friguroase, dar şi zile în care a nins atât de mult încât oamenii au fost nevoiţi să iasă înarmaţi cu lopeţi pentru a face cărări. „Adevărul“ vă prezintă iernile memorabile din istoria Capitalei.
Anul 1966 rămâne în istoria Bucureştiul ca fiind unul cu totul şi cu totul special. În iarna acestui an, chiar în noaptea de Revelion a început să ningă puternic şi până dimineaţa străzile oraşului au fost acoperite de un strat gros de zăpadă.
Maşinile bucureştenilor au rămas îngropate sub un strat consistent de zăpadă, iar plugurile care încercau să curăţe străzile rămâneau împotmolite. Atunci, un număr impresionant de bucureşteni s-au mobilizat şi au ieşit pe străzi înarmaţi cu lopeţi pentru a le da o mână de ajutor autorităţilor.
„Marele viscol“, perdeaua de zăpadă în care a rămas încrustat Bucureştiul
În prima săptămână din luna februarie a anului 1954, asupra României s-a abătut „Marele viscol“. Atunci, Bucureştiul a trecut printr-o iarnă care a rămas în istorie, după ce întregul oraş a fost viscolit şi a rămas „încrustat“ în zăpadă şi gheaţă.
„La 3 februarie a început de dimineaţă să ningă cu fulgi imenşi, fără întrerupere, până a doua zi. Când ne-am trezit, în casă era întuneric. Geamurile se deschideau în afară, la fel şi uşile, cu excepţia uneia dintre ele, cea de la bucătărie. Ne-am dat seama că era zăpadă mare pentru că geamurile erau albe şi am încercat să ieşim, dar nu s-au deschis!“, povestea Dan Antoniu, cercetător istoric în domeniul aeronautic, pentru „Adevărul de Seară“.
Tramvaiele treceau printr-un tunel de zăpadă FOTO RATB
Totul era acoperit de zăpadă şi oraşul părea pustiu, lipsit de oameni, învelit de natură cu o pătură groasă, pufoasă, albă. Pentru că zăpada depăşea în unele locuri câţiva metri, bucureştenii s-au mobilizat exemplar şi au lucrat braţ la braţ cu soldaţii din armata română pentru a scoate Capitale de sub troiene.
În toate acele zile, mii de militari, înarmaţi cu lopeţi, au lucrat zi şi noapte pentru a elibera străzile. „Pe marile bulevarde, camioanele Armatei adunau zăpada şi o aruncau în Dâmboviţa. Uzina Grozăveşti elimina apă caldă, iar zăpada se topea pentru că altfel exista pericolul să se formeze poduri de gheaţă", ne-a mai povestit Dan Antoniu. Presa militară de la acea vreme chema neobosit bucureştenii la degajarea drumurilor. „La fabrica de textile «7 Noiembrie » s-au format echipe de agitatori care merg pe sectoare şi scot cetăţenii la deszăpezire", scria publicaţia „Apărarea Patriei".
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
