FOTO Pasajul Mihai Bravu, gata după trei ani. Oprescu: Şoferii ajung din sudul Capitalei în nord mai repede cu 18 minute

Al doilea pod al Pasajului Mihai Bravu a fost deschis astăzi circulaţiei, după circa nouă luni de când a început construcţia acestuia. Întreaga lucrare de infrastructură, care cuprinde două poduri, a fost începută în 2011. Primarul Capitalei susţine că pasajul ar trebui să rezolve problemele de trafic din patru mari cartiere ale Bucureştiului, ajutându-i pe şoferi să tranziteze oraşul de la sud la nord cu 18 minute mai repede.

În urmă cu câteva zile, muncitorii au terminat testele de rezistenţă pentru cel de-al doilea pod al Pasajului Mihai Bravu, iar şoferii pot circula de ieri pe acest pod. Acesta are o lungime de 687 de metri, două benzi de circulaţie pe sens, fiind construit pe direcţia de mers Mihai Bravu – Calea Văcăreşti.

Lucările nu sunt finalizate

„Concret, pasajul rezolvă subtraversarea a două puncte esenţiale- Splaiul Unirii şi Dâmboviţa pe de-o parte, iar pe de cealaltă parte, intersecţia Mihai Bravu cu Calea Văcăreşti, realizând continuitatea traficului în corelare cu viitorul pasaj subteran de la Piaţa Sudului“, a precizat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.

Cu toate acestea, lucrările din zonă nu sunt încă finalizate, iar muncitorii lucrează la foc continuu în acest moment la finisajul bretelelor laterale de sub pod.

35 de milioane de euro

Pasajul suprateran Mihai Bravu are două poduri paralele, peste Splaiul Unirii – Râul Dâmboviţa şi, respectiv, peste intersecţia Prelungirea Şoselei Mihai Bravu – Calea Văcăreştilor. Fiecare pod are două benzi de circulaţie, iar pentru realizarea întregii lucrări de infrastructură Primăria Municipiului Bucureşti a plătit în jur de 155,7 milioane de lei, inclusiv TVA, adică aproximativ 35 de milioane de euro.

Potrivit edilului-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, pasajul va fi traversat zilnic de peste 48.000 de maşini şi va rezolva problemele de circulaţie din patru mari cartiere, în care locuiesc peste 600.000 de locuitori: Berceni-Olteniţei, Balta Albă, Pantelimon şi Colentina. Concret, pentru a ajunge din cartierele din sudul Capitalei în cele din nord, sau invers, şoferii nu vor mai fi obligaţi să tranziteze centrul oraşului, având la dispoziţie variant Mihai Bravu. Cei care vor traversa Capitala de la sud la nord sau invers vor scurta timpul deplasării cu 18 minute, după cum anunţă specialiştii.

De asemenea, primarul general al Capitalei susţine că Pasajul suprateran Mihai Bravu va ajuta şi la descongestionarea traficului în zonele Brâncoveanu, Niţu Vasile, Bulevardul Berceni şi fosta Macaralei. Pasajul suprateran Mihai Bravu face parte din Inelul principal de circulaţie din care fac parte şi Pasajul Basarab- Bulevardul Nicolaes Titulescu- Pasajul Victoriei- Bulevardul Iancu de Hunedoara- Şoseaua Ştefan cel Mare- Şoseaua Mihai Bravu- Calea Văcăreşti- Şoseaua Olteniţei- Şoseaua Viilor- Bulevardul Tudor Vladimirescu- Şoseaua Panduri- Bulevardul Geniului- Şoseaua Grozăveşti- Pasajul Basarab.

Întârzieri de peste un an

Deşi investiţia de la Pasajul Mihai Bravu a început în anul 2011, lucrările au fost oprite un an mai târziu, după ce firma Romstrade, deţinută de afaceristul Nelu Iordache, desemnată câţtigătoare în urma licitaţiei pentru construirea pasajului, a intrat în insolvenţă. Astfel, în decembrie 2012, contractul cu această firmă a fost reziliat, după ce municipalitatea plătise deja 37 de milioane de lei.

Timp de peste un an lucrările au fost îngheţate, deoarece a fost necesară realizarea unei noi licitaţii. În urma acesteia, lucrările au fost atribuite unui nou constructor, reprezentat de asocierea italiană Astaldi Spa – Astalrom SA.