FOTO Primul muzeu de artă urbană în aer liber: cine sunt protagoniştii dintre containerele maritime din Centrul Vechi

FOTO Primul muzeu de
artă urbană în aer liber: cine sunt protagoniştii dintre containerele
maritime din Centrul Vechi

Primul muzeu de street art din România găzduieşte lucrările a 12 artişti români. FOTO Centrul Pop-Up

Bucureştenii pot admira lucrările de artă stradală ale 12 tineri artişti români, expuse în cadrul primului Muzeu de Street Art în aer liber, amplasat în Centrul Vechi. Creaţiile lor folosesc o mare diversitate de expresie, de la clasicul graffiti, la mozaicuri urbane şi picturi suprarealiste, şi formează o imagine reprezentativă pentru arta urbană românească.

Peisajul Centrului Vechi din Capitală a suferit, de curând, o binevenită transformare: în mijlocul său, pe Strada Şelari numărul 4, printre şaormerii, baruri şi hoteluri, s-a înălţat o construcţie neobişnuită, compusă din containere maritime roşii: este vorba de Centrul Pop-Up, primul centru urban de lifestyle şi artă din România. 

Spaţiul original este al treilea din lume construit din containere maritime şi are scopul de a aduce împreună diversitatea vieţii şi a artei urbane contemporane. Fiecare container reprezintă puncte de interes ale locuitorului urban: magazine cu branduri cunoscute, spaţii interactive şi de loisir, dar, mai ales, street art. 

Prin urmare, atracţia principală a Centrului este primul Muzeu de Street Art în aer liber din România, unde protagoniştii sunt tineri artişti români cunoscuţi pentru creaţiile lor de artă urbană sau artişti care lucrează cu diferite medii şi care văd în street art o formă de exprimare puternică şi provocatoare.

Conceput ca un „performance in progress“, Muzeul aduce în faţa publicului prospeţimea, directeţea şi extraordinara varietate de tematică, limbaj şi tehnică a artei urbane din România. Un fenomen care, fără a părăsi strada, îşi găseşte un spaţiu amplu de manifestare liberă în Open Air Street Art Musem, la Centrul Pop-Up.

Glappy şi mozaicurile urbane

Unul dintre artiştii care expun aici este Glappy sau Iulian Moldovan. Are 25 de ani, a studiat artă murală la Universitatea Naţională de Arte şi, recent, a absolvit masterul în aceeaşi specializare. 

Lucrarea de cele mai mari dimensiuni cu care Iulian a venit la Pop Up Open Air Art Museum este o pictură ce înfăţişează un animal preistoric: „Am încercat să vin cu altceva decât ceilalţi: am îmbinat foiţă de aur cu foiţă de argint şi am lucrat personajul în aceste două culori. Fondul l-am lăsat mat, pentru ca personajul să iasă în evidenţă˝.

Însă, specialitatea lui Iulian sunt, de fapt, mozaicurile. El combină arta mozaicului cu formele de street art, încercând prin aceasta să atragă atenţia şi să remedieze imperfecţiunile spaţiului urban: „o artă decorativă tradiţională, cu o semnificaţie aparte, culturală şi spirituală, transpusă în limbajului artei urbane de astăzi˝. Ideea i-a venit de la artistul francez Space Invader, care face mozaicuri urbane prin toată lumea.

Cu toate acestea, street art-ul în România nu se face prea uşor: „Am montat două mozaicuri în Bucureşti, unul la Universitate şi altul în gang, aici, pe Şelari, dar primul a dispărut în cinci minute, iar celălalt a doua zi. Sper măcar că cine le-a luat a făcut-o pentru că i-au plăcut˝, povesteşte Iulian râzând. Din această cauză, încearcă, pe cât poate, să îşi expună lucrările în spaţii special amenajate, cum este şi acest muzeu în aer liber.

Printre lucrările care i-au rămas, totuşi, în spaţiul public, Glappy se mândreşte cu faţada Casei de cultură din Târnăveni, oraşul lui natal, pe care speră să o finalizeze la vară, dar şi cu scările de la intrarea Facultăţii de Arte Murale, unde decorarea balustradei a reprezentat lucrarea sa de dizertaţie.

Andy Sinboy: omul cu „branhii de graffer“

Pentru cine locuieşte în Bucureşti, este puţin probabil ca arta lui Sinboy să-i fie complet străină: e de ajuns să fi trecut, de pildă, pe lângă calcanul desenat de pe Strada Arthur Verona. Dar Andy Sinboy nu este un veteran doar într-ale street art-ului bucureştean; el a mai expus şi în Viena, Praga, Londra, la Bienala de la Veneţia, a pictat cluburi în New York şi acoperişuri în Madrid.

De meserie, Andy este ilustrator, dar este pasionat şi de fotografie, artă video, instalaţii 3D şi muzică – are o trupă de punk, The Nuggers. Este spaniol şi, până la 19 ani, a locuit în Madrid – aşa că a venit în Bucureşti având deja experienţa street art-ului din Spania. A lucrat mult, a studiat ilustraţia la Parsons Design College din New York şi se mândreşte cu un an de rezidenţiat la Centrul Fabrica, din Treviso, Italia, fondat de Luciano Benetton şi  Oliviero Toscani.

În lucrările lui Sinboy se simte influenţa culturii punk şi underground, a desenelor animate şi a benzilor desenate, iar el îşi defineşte stilul ca fiind o combinaţie de grotesc, imagini de circ şi carnaval, dar totul în culori pastelate şi cu o atitudine veselă.

În comparaţie cu Spania, spune Andy, street art-ul românesc este într-o fază incipientă, iar locuitorii şi autorităţile încă au atitudini reticente: „Este frustrant când trebuie să lucrezi noaptea, ilegal; nu ai nici timp, nici lumină, iar desenele nu ies aşa de frumos.“ Cu toate acestea, Sinboy este bucuros că vede din ce în ce mai mulţi tineri talentaţi şi pasionaţi de formele de expresie artistică de stradă.


Suprarealismul urban al lui Victor Fota

La intrare în muzeul Pop Up, imediat pe stânga, vizitatorul găseşte o lucrare ce surprinde prin insolitul ei şi prin nepotriveala cu vagile convenţii ale street art-ului: o pictură suprarealistă înfăţişând două sfere ce levitează simetric într-o balanţă, la baza căreia stă un chip de femeie.

Este lucrarea lui Victor Fota, un bucureştean de 24 de ani, absolvent al UNARTE, la secţia de conservare şi restaurare, actual masterand la aceeaşi secţie şi care îşi defineşte arta ca reprezentare a „existenţei paralele a realităţilor”. Pictura a făcut-o din plăcere, pentru a-şi exersa creativitatea, dar, între timp, ea a devenit preocuparea lui principală.

Lucrarea pe care o expune este rezultatul a trei zile de muncă intensă: aproximativ 12 ore pe zi. Ideea de la care a pornit este o teorie din fizica cuantică, conform căreia, în vid, apar, din nimic, particule pozitive şi negative, mereu în aceeaşi cantitate, care se anihilează unele pe altele instant. Figura umană este nelipsită din lucrările lui Victor şi are, explică el, rolul de observator: dacă nu ar exista cineva care să o observe, realitatea ar fi un non-sens.

Deşi ceea ce face Victor nu este artă stradală, lucrările lui se încadrează perfect în noul val de arte vizuale influenţate de cultura urbană. Până acum, a avut o expoziţie personală, şapte colective la galeria Imbold şi altele două în plan.

Ceilalţi artişti care pot fi descoperiţi la Open Air Street Art Museum sunt:

Alexandru Ciubotariu (n. 1979), Ciubi sau Pisica Pătrată, este cunoscut pentru lucrările sale de street art şi bandă desenată. Celebrul său personaj, Pisica Pătrată ne zâmbeşte din cele mai neaşteptate colţuri din Bucureşti, de pe ziduri, mesh-uri, din librării şi spaţii de evenimente. A devenit şi personaj de carte, în albumul Pisic apat rata, primul album de street art din România, publicat la Editura Vellant. Ciubi a participat la peste 80 de expoziţii şi intervenţii în România şi în străinătate, a iniţiat proiectul Muzeul Benzii Desenate şi a publicat în peste 60 de reviste de profil româneşti şi străine.

Angela Bontaş (n. 1972) este, ca profil artistic, ceea ce se cheamă un artist complet. Cu studii de sculptură şi scenografie la Universitatea de Arte din Bucureşti, este interesată de pictură, desen, instalaţie, ambient şi performance. Are o afinitate specială pentru pictura în maniera desenului copilului, din convingerea că doar privirea copilului ne poate salva din deformarea percepţiei asupra realităţii. Angela Bontaş este unul dintre fondatorii Grupului Rostopasca, alături de care a participat la un număr impresionant de expoziţii internaţionale. A curatoriat proiecte artistice şi expoziţii de artă pentru copii.

KITRĂ (n. 1981) aka Nicu Duţă este ilustrator, toydesigner şi street artist. A studiat grafica la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Foloseşte medii de exprimare diverse, de la tehnologia digitală la pictură, desen şi obiect. Creaţiile semnate de Kitră aduc în atenţie identitatea individului în lumea contemporană. Despre propriile lucrări, artistul spune că sunt „psihedelico – experimentale, inspirate uneori din cultura tradiţională sau din cea urbană”. Preferă să nu îşi fixeze o direcţie vizuală prestabilită, pentru ca „procesul creativ să decurgă de la sine, natural”.

Andrei Vlad Toader (n. 1985) este interesat de pictură, desen, grafică şi ilustraţie digitală. Cu studii de arhitectură şi design finalizate în 2010, Andrei lucrează ca art director într-o agenţie de publicitate. Vorbeşte despre lucrările sale ca fiind o căutare permanentă de a face vizibilă propria imagine despre realitate.

Zoiţa (n. 1978), pe numele său complet Delia Oana Călinescu, este interesată de medii variate de exprimare, de la pictură la street art, de la artă video la performance. Un „artist nestatornic” în cel mai bun sens al cuvântului, Zoiţa se declară fascinată de stencil, dar foloseşte în aceeaşi măsură şi arta organică, hârtia sau camera video: „privesc lumea în culori, o reduc la tăcere prin alb şi negru şi apoi o las din nou să ţipe prin sunet, imagine şi culoare”.

Ortaku, aka Cornel Cristea, este un street artist pentru care „orice nu este artă urbană este un hobby”. Practică graffiti-ul sub formă de stencils şi paste-ups de mai bine de 10 ani, crede în viitorul artei urbane şi preferă ca lucrările pe care le realizează să vorbească singure despre... cine este şi ce face Ortaku.

Creaturi drăguţe – sub acest se ascunde o artistă care şi-a propus „să pună câte o creatură cu ochi mari oriunde există un loc trist, gri, pentru ca cei care o pot vedea să prindă o picătură de culoare în drumul lor”. Despre street art, Creaturi drăguţe crede că, de la stickere, paste-ups până la bomb-uri sau tag-uri, toate formele de artă urbană ar putea schimba lumea dacă lumea le-ar accepta cu mai multă naturaleţe.

IRLO (n. 1985) este cunoscut ca street artist, iar personajele sale ficţionale împânzesc zidurile din mai multe oraşe din România. În străinătate a pictat la New York şi Berlin, iar în ţară a pictat live pe pereţii de la Street Delivery, pe rampele de la Skate Park Herăstrău, în Parcarea Ciclop – Episodul 3 (2013), la Summer Well, Ironiak BBQ, Studenfest Timişoara etc. A expus la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu (în 2008 şi 2009), la Galeria Institutului Cultural Român de la New York în 2009 şi în Vatra Collective, Bucureşti, 2012.

Kraimann aka Cristian Prandea (n. 1987) a absolvit secţia de grafică a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti în 2010. Într-o exprimare foarte plastică, spune că stilul său de desen ar putea fi asemuit cu „un borcan plin cu gem de căpşuni în care se mişcă omizi şi au curs prea multe culori fluorescente”. Cât despre sursele de inspiraţie cromatică, se declară fascinat de pattern-urile naturale multiplicate în culorile insectelor, animalelor şi plantelor.

Sno adoră să deseneze personaje şi crede că „arta, în toate formele ei de expresie, are un efect terapeutic mai eficient decât întreaga industrie farmaceutică”. Nu dezvăluie prea multe despre identitatea ei, dar spune totuşi că este veselă, vegetariană şi că vrea să varieze mereu în limbajul său artistic, de la street art, graffiti, la bandă desenată, ilustraţie şi caricatură. Crede că un artist nu are nevoie de spirit competitiv şi acreditări, ci de pretexte şi oportunităţi de a se manifesta creativ. De la ce vine Sno? De la sentiment neidentificat, obsesiv.

 

Pe aceeaşi temă: 

Open-Air Street Museum Bucureşti

Primul muzeu de street art în aer liber din România se deschide în Centrul Istoric din Bucureşti

FOTO Un artist brazilian "renovează" clădirea istorică în care se află sediul PP-DD Timişoara

Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up

Imagini din aceeasi galerie
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
  • Primul muzeu de street art din România găzduiește lucrările a 12 artiști români. FOTO Centrul Pop-Up
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările