FOTO De la cutia automată de viteze la reflexe condiţionate: inginerul Gogu Constantinescu şi medicul Gheorghe Marinescu, doi dintre savanţii uitaţi ai României, alături de Einstein şi Pavlov
0S-au bucurat de recunoaştere internaţională, au stat printre cele mai luminate minţi ale vremii, au avut sute de invenţii brevetate şi au luat nenumărate premii. Astăzi, însă, numele lor stau închise într-un dicţionar, printre membrii Academiei Române, ori scrise pe vreo pancartă care indică o mică stradă din Bucureşti.
Adevarul.ro vă propune să faceţi cunoştinţă cu doi dintre savanţii uitaţi ai României, care şi-au dedicat întreaga viaţă studiului, pentru a revoluţiona medicina şi ingineria.
George Constantinescu: de la copilul din Craiova, la savantul din Marea Britanie
Gogu, aşa cum îl ştiau apropiaţii, s-a născut la Craiova şi încă de mic era pasionat de inginerie. Spre deosebire de restul copiilor de vârsta lui, la 12 ani, din mâinile micului George Constantinescu (1881-1965) ieşea o adevărată minune inginerească: maşina de inducţie pentru scopuri muzicale. Era printre puţinii savanţi care împleteau cunoaşterea muzicală cu ştiinţa, lucru ce îl făcea şi mai special.
Peste doar câţiva ani a reuşit să îşi facă rost de alţi doi buni prieteni, alături de care îşi petrecea cea mai mare parte a timpului: calculul diferenţiat şi cel integral. O companie stranie pentru un copil de doar 15 ani, dacă aruncăm o privire la preocupările celor de aceeaşi vârstă.
Anii au trecut şi după ce a absolvit facultatea de Politehnică, inginerul Constantinescu s-a hotărât să părăsească România. Aşa a ajuns ”homo technicus” în Marea Britanie, acolo unde munca îi era pe deplin apreciată.
Sute de invenţii brevetate la Londra
Londonezii l-au primit cu braţele deschise pe savantul român, care cu fiecare zi ce trecea le câştiga tot mai mult admiraţia. Invenţiile curgeau, la fel şi laudele, dar adevărata recunoaştere a venit în timpul războiului. Inginerul inventează atunci un sistem performant de sincronizare a tragerii la avioane. Cu alte cuvinte, gloanţele mitralierei unui avion, puteau trece printre elicele în mişcare ale acestuia fără să le atingă.
A inventat peste o sută de mecanisme, dar printre invenţiile de seamă ale inginerului se numără o maşinărie de calcul, care putea face orice fel de operaţie cu numere de până la 50 de cifre. De asemenea, George Constantinescu a fost cel care a inovat compoziţia clădirilor din România prin promovarea utilizării betonului armat.
A avut o contribuţie majoră şi în facilitarea şofatului, datorită invenţiei uimitoare pe care a făcut-o: maşina cu schimbător de viteze automat. În acea vreme, cutia automată de viteze era o chestiune care te lăsa, pur şi simplu, fără cuvinte.
Inginerul George Constantinescu, primul de pe rândul doi
Din prima clipă, britanicii s-au îndrăgostit iremediabil de inginerul român. După numeroasele invenţii ale românului, aceştia l-au pus la loc de cinste, în revista The Graphic (1926), în tabloul celor mai importanţi oameni de ştiinţă. Se odihneşte şi acum între filele revistei britanice, fiind primul de pe rândul al doilea, alături de marele Albert Einstein şi alte minţi luminate ale vremii.
Povestea marelui român se încheie în anul 1965, dar continuă prin sutele de invenţii recunoscute internaţional: de la maşina de inducţie pentru scopuri muzicale, până la schimbătorul de viteze automat. Pe lângă lacrimi, în Marea Britanie au mai curs şiroaie de scrisori de condoleanţe, în contradicţie cu ce se întâmpla în România, aici unde prea puţini erau cei care îşi aminteau de copilul de altădată care înlocuise mingea cu calculul diferenţiat. În Capitală, o străduţă mică şi plină de noroaie, din Pipera, îi poartă astăzi numele.
Doctorul Marinescu, cel care a revoluţionat neurologia
De acelaşi succes răsunător s-a bucurat în străinătate şi medicul despre care românii nu ştiu prea multe lucruri. Nu mulţi sunt cei care au auzit că în anul 1863 se năştea în Capitală un geniu al medicinei, care urma să se specializeze în neurologie şi să strălucească în întreaga Europă: Gheorghe Marinescu (1863-1938). După ce a absolvit Facultatea de Medicină, doctorul Marinescu a plecat la Paris pentru a-şi continua specializarea în neuropatie, domeniu care îl fascina.
Alături de Pavlov, în cercetarea despre reflexe condiţionate
În Franţa, şi-a dedicat tot timpul studiului şi a ajuns la rezultate care au revoluţionat radical medicina. Şi acum stă scris în dicţionarul „Membrii Academiei Române” , numele cercetătorului bucureştean, despre care se scrie că a fost printre primii care au continuat cercetarea lui Pavlov.
A ajuns în dicţionar, alături de medicul rus, datorită unei monografii pe care a publicat-o românul, şi care cuprindea concluziile unei cercetări despre reflexele condiţionate şi procesele neuropsihice, domeniu studiat intens de câştigătorul Premiului Nobel pentru Medicină (1904), Ivan Pavlov .
A semnalat efectele nocive ale alcoolului şi tutunului
În zilele noastre, majoritatea oamenilor cunosc efectele dăunătoare pe care le are alcoolul şi tutunul asupra organismului uman, spre deosebire de începutul anului 1900. Atunci, medicul Gheorghe Marinescu vorbea în premieră despre cum afectează consumul celor două produse organismul uman.
Tot în cadrul acestei discuţii, scotea în evidenţă efectele benefice pe care consumul de vitamine îl are pentru sănătatea oamenilor.
S-a stins din viaţă în plină glorie, la Bucureşti, în anul 1938, unde a decis să îşi petreacă ultimii ani. Şi-a dăruit până şi ultima clipă de viaţă studiului, pentru a-i ajuta pe oamenii din jurul său.
Se încarcă comentariile...
