FOTO Bucureşti, oraşul înălţimilor. Cum s-a conturat istoria clădirilor ameţitoare din Capitală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tower Central este fosta campioană a Capitalei FOTO Arhiva Adevărul
Tower Central este fosta campioană a Capitalei FOTO Arhiva Adevărul

Sute de metri înălţime, recorduri peste recorduri şi istoria unor construcţii care astăzi trăiesc doar în paginile cărţilor de specialitate. Aşa pot fi descrise cele mai înalte clădiri ale Capitalei, de la Turnul Colţea - care mai există doar în cărţile de istorie - până la campioana înălţimii în România, Sky Tower.

Palatul Telefoanelor, prima clădire cu schelt metalic din ţară

Palatul Telefoanelor a fost construit în prima jumătate a secolului trecut, între anii 1929 – 1934, într-un stil specific zgârie-norilor americani. Înalt de 52,5 metri şi ridicat pe Calea Victoriei 37, palatul a fost până în anul 1970 cea mai înaltă clădire bucureşteană, o adevărată mândrie pentru locuitorii oraşului.

palatul telefoanelor

Povestea impunătoarei clădiri a prins viaţă pe locul fostelor case ale boierului Oteteleşanu, având arhitecţi de renume: Edmond van Saanen, Louis Froy şi Louis Week. A fost nevoie de cinci ani pentru a fi ridicată prima clădire cu schelet metalic din România, Palatul Telefoanelor.

Acesta a suferit în anul 1995 modificări de structură, ca urmare a cutremurelor şi a bombardamentelor din 1941, care au zdruncinat puternic pereţii clădirii. Consolidarea palatului a durat zece ani, iar sarcina i-a fost atribuită profesorului inginer Alexandru Cişmigiu.

Casa Presei, mastodontul de 104 metri

Casa Presei se situează în topul celor mai înalte clădiri din Capitală, iar primul rând din povestea clădirii a fost scris în anul 1949, atunci când s-a decis construirea unui  „palat al luminii şi al culturii poporului“. Nevoia unui asemenea mastodont a apărut odată cu numărul incredibil de publicaţii care „apăreau peste noapte“ şi cu ineficienţa tipografiilor din oraş.

casa presei libere

Casa Scînteii, aşa cum se numea în trecut Casa Presei, a fost deseori comparată cu cea mai grea, cea mai mare şi cea mai scumpă clădire administrativă din lume aflată în inima Bucureştiului: Casa Poporului.

Foişorul de Foc, 42 de metri strategici

Între Obor, Calea Moşilor şi Nerva Traian, la intersecţia străzii Traian cu bulevardul Regele Ferdinand I, se află un monument de 42 de metri care ocupă centrul unei piaţete ce îi poartă numele: Foişorul de Foc.

foisorul de foc

Primă cărămidă a turnului a fost pusă în anul 1980, după planurile realizate de George Mandrea, arhitectul-şef al Bucureştiului din acea perioadă. A fost gândit strategic, ca turn de observaţie pentru apărarea împotriva incendiilor, dar având şi rolul unui turn de apă, funcţie pe care nu şi-a îndeplinit-o dintr-un motiv simplu: compania locală de apă - Uzina de Apă Grozăveşti - nu a avut pompe suficient de puternice pentru a-l umple.

Foişorul de Foc a fost folosit de către pompieri până în 1935, când şi-a pierdut rolul, întrucât în Bucureşti se ridicau tot mai multe clădiri înalte, iar introducerea telefoniei făcea inutilă existenţa unui turn de veghe. Abia în anul 1963 a fost transformat în Muzeu al Pompierilor, rămând până astăzi gazda acestuia.

Tower Center International, fosta campioană a Capitalei

Tower Center International, o clădire de birouri de clasă A de lângă Piaţa Victoriei din Bucureşti, a deţinut o bună perioadă recordul de cea mai înaltă clădire a oraşului. Cu o înlăţime de 110 metri înălţime, 22 de etaje şi patru nivele subterane, construcţia şi-a pierdut titlul în anul 2013, atunci când a fost detronată de Sky Tower.

tower center international

Are o suprafaţă totală de aproximativ 32.000 de metri pătraţi, din care 22.000 metri pătraţi închiriabili.

Clădirea a fost construită după planul arhitectului Vladimir Arsene, de la compania Westfourth Arhitecture SA, şi are o suprafaţă de aproximativ 32.000 de metri pătraţi. În ceea ce priveşte costurile construcţiei, structura din oţel a necistat în jur de 56.000.000 de dolari, lucrările întinzându-se pe trei ani, din 2005 până în 2008.

Proiectul iniţial al clădirii prevedea 21 de niveluri supraterane şi trei la subsol, însă constructorul a mai ridicat un etaj, ceea ce a obligat Primăria Capitalei să oprească lucrările pentru a se reface autorizaţia.

Sky Tower, cea mai înaltă clădire a României

Locul fruntaş ocupat de Tower Center în Bucureşti a fost devansat, anul acesta, de Sky Tower. Cea mai înaltă clădire a României măsoară 137 de metri, iar modalitatea de iluminare a interioarelor este unică în ţara noastră, deoarece este folosită lumină naturală în toate spaţiile pentru birouri.

sky tower

O altă caracteristică a uriaşei construcţii este dată de siguranţa în caz de cutremur, clădirea fiind proiectată să reziste unui seism cu o magnitudine de peste nouă grade.

Cea mai înaltă clădire din România se află pe bulevardul Barbu Văcărescu şi are 37 de etaje, fiecare măsurând 1.150 de metri pătraţi. Pentru construirea clădirii de birouri gigant, s-au folosit 50.000 de metri cubi de beton şi 8.300 de tone de otel.

Cele cinci niveluri subterane reprezintă 40% din înălţimea clădirii.  Construcţia a debutat în 2009, fiind finalizată în anul 2012.

Turnul Colţea, o amintire pentru bucureştenii de astăzi

În Bucureştiul secolelor trecute se înălţa impunător o construcţie de aproximativ 50 de metri, care, astăzi, nu mai există decât în cărţile de specialitate: Turnul Colţea. Se pare că turnul a fost ridicat la începutul anului 1700 şi a fost ani de-a rândul cea mai înaltă construcţie din Bucureşti.

Nu există foarte multe descrieri ale turnului, dar în una dintre acestea se vorbeşte despre o clopotniţă foarte înaltă, construită în stil german şi care avea patru colţuri. De asemenea, se mai scria că pe uşi şi ferestre erau încrustate o serie de motive caracteristice stilului brâncovenesc predominant în epocă, în timp ce la al treilea nivel se găseau capiteluri în forma unor capete de leu ce susţineau un balcon al cărui balustrade sunt încadrate astăzi în pridvorul bisericii Colţea.

Faimosul turnul a fost dărâmat ca să facă loc marelui bulevard numit acum Unirii, iar demolarea l-ar fi bucurat nespus pe Grigore Şuţu, cel care a ridicat pe la 1833 Palatul Şuţu pe pământul soţiei sale, Ruxandra Racoviţă. Turnul Colţei îi străjuia grădinile palatului şi-i încurca frumoasa privelişte de care se îngrijise atât de tare.

Pe aceeaşi temă:

Restaurante şi cafenele bucureştene la zeci de metri înălţime: primul „roof bar“ din România se găseşte în Capitală

FOTO VIDEO Cea mai înaltă clădire din lume se va construi în doar 10 luni. Chinezii sunt îngrijoraţi

Zgârie norii României. Cea mai înaltă construcţie din Bacău este Catedrala Catolică “Sfinţii Apostoli Petru şi Paul”. Aceasta are înălţimea de 77 de metri

FOTO Care sunt cele mai înalte clădiri din Europa

Cel mai neobişnuit zgârie-nori, în formă de pantaloni

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite