DOCUMENT Cum nu au respectat primarii Pactul. 5 probleme majore ale Capitalei nerezolvate în patru ani
0Organizaţiile neguvernamentale care au iniţiat în 2008 „Pactul pentru Bucureşti” au prezentat un raport de monitorizare după două tururi de alegeri (2008 şi 2012) şi patru ani de „pact”. Concluziile raportului arată că autorităţile nu au făcut decât să semneze „ca primarii”.
Rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor, ba mai mult, reprezentanţii oraganizaţiilor arată că autorităţile doar au semnat „ca primarii”, fără să se mai străduiască să şi pună în practică ceea ce prevedea „Pactul pentru Bucureşti”.
„În urmă cu patru ani ne-am strând 30 de ONG-ri să constatăm că mai mult stăm pe la uşile primăriilor decât la discuţi cu administraţia publică. Majoritatea solicitărilor noastre erau victimele parcursului birocratic complicat şi al secretariatelor generale. (...) În 2008, fără nicio ezitare, toţi candidaţii pentru funcţiile de primar de sector, primar general şi funcţiile de consilier de sector sau consilier general au semnat. Le-a plăcut sau doar au vrut o poză cu noi”, explică reprezentanţii ONG-urilor în debutul raportului de monitorizare.
Cadastrul verde, transparenţa decizională, clădirile de patrimoniu şi veşnica problemă a Planului Urbanistic General sunt principalele puncte ale „Pactului pentru Bucureşti” care nu au fost respectate de autorităţile locale.
1. Cadastrul verde, „rezolvat” prin includerea pădurii Băneasa în spaţiul intravilan
Pactul I prevedea realizarea acestui Cadastru verde până la sfârşitul anului 2009. Asta însemna inventarierea tuturor spaţiilor verzi, a terenurilor virane degradate, a copiacilor din oraş. POtrivit concluziilor prezentate în raportul de monitorizare, în patru ani autorităţile au reuşit să subcobtracteze proiectul în valoare 12 milioane de lei şi în vara anului 2011 s-au prezentat primele rezultate.
Astfel, li s-a prezentat bucureştenilor că au 23 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuiror, după ce Pădurea Băneasa a fost trecută în spaţiul intravilan peste noapte.
Cu toate acestea, bucureştenii respiră cel mai poluat aer în Europa, după capitala Bulgariei.
„Aceasta este o stare de fapt pentru rezolvarea căreia în ultimii patru ani s-au făcut prea puţine. Restricţionarea sau taxarea traficului în centrul oraşului, renunţarea la proiectele de infrastructură-gigant care nu fac altceva decât să adcuă mai mult trafic spre centrul oraşului, modernizarea şi promovarea transportului în comun şi a celui alternativ prin construirea pistelor practicabile de biciclete şi monitorizarea şantierelor, unele dintre cele mai mari surse de praf sunt măsuri pe care niciuna dintre primării NU le-a luat”, se mai arată în raport.
2. Şedinţele de consiliu, „un spectacol scump la vedere”
Administraţia locală nu a ieşit prea bine nici la capitolul transparenţă decizională. De la şedinţele de consiliu deschise, până la anunţarea pe site-urile oficiale ale primăriilor a ordinii de zi, a proiectelor care stau în spatele listelor seci şi explicarea termenilor mult prea tehnici folosiţi în proiectele de hotărâre de consiliu.
„Un caz atipic este Primăria Sectorului 5. Aici, cei patru ani de mandat au trecut foarte discret peste actuala administraţie locală. Pagina oficială a primăriei a fost mai mult statică decât informativă. Nu a fost afişată nicioddată data şedinţei de consiliu local. Mai mult, în urma unui interviu cu o parte din consiliul local Sector 5, am identificat o problemă şi mai mare: şedinţele de consiliu local, deşi prin lege sunt stipulate a fi programate lunar, au avut o frecvenţă de aproximativ una la două luni şi jumătate”, scrie în raport.
De asemenea, acelaşi document semnalează probleme similare şi la sectorul 2, unde majoritatea şedinţelor de consiliu au fost organizate „de îndată”.
Organizaţiile semnatare ale „Pactului pentru Bucureşti” au propus în 2008 realizarea unui ghişeu unic, unde oamenii să vină să-şi rezolve problemele. „Primăria Generală a reuşit, în patru ani, să deschidă o Registratură şi mai frumoasă”. La polul opus se află Primăria Sectorului 6care a reuşit să pună bazele unui astfel de birou.
3. Patrimoniul, lăsat de izbelişte
„Patrimoniul din Bucureşti se pare că este primul care a picat de pe lista priorităţilor administraţiilor locale din Bucureşti”. Consiliul General al Capitalei nu are o direcţie de patrimoniu care să administreze clădirile de patrimoniu şi să aibă grijă ca acestea să nu devină prada rechinilor imobiliari sau să termine în ruină.
4. Haosul cadastral al Capitalei
„Oraşul Bucureşti nu a avut parte în ultimii 20 de ani nici de planificare, nici de proiecte urbane de calitate”, scrie în raport. Bucureştiul are un Plan Urbanistic General (PUG) din 1999, care nu a mai fost actualizat de atunci, timp în care realităţile urbane s-au modificat consistent. „Abia în 2011 a fost lansat un concurs de idei, pentru elaborarea PUG-ului. Una dintre organizaţiile membre ale Platformei pentru Bucureşti a fost invitată să-şi trimită un reprezentant înm juriul de evaluare. Concursul a fost, însă, contestat şi, ulteror, sistat. În 2012, PMB a reuşit să lanseze din nou acest concurs”.
5. Bruiajul vizual: mesh-urile publicitare de pe clădiri
Tot din cauza lipsei de coerenţă şi ordine ce ar fi trebuit stabilite printr-un PUG, mesh-urile sunt încă tolerate şi prezente pe clădirile din Capitală. „Însă, nici până azi nu există un regulament adoptat cu privire la această problmeatică. Concluzia pe care o putem trage vizează puterea de lobby pe care o au cetăţenii faţă de aceia care trebuie să le reprezinte interesul versus puterea de lobby a firmelor de publicitate”, concluzionează raportul.
Se încarcă comentariile...
