Când a surzit doamna Letiţia? Nimănui nu-i pasă neapărat, dar aşa, ca întrebare adresată în vid, răspunsul corect ar fi că în primii cinci ani de pensie, deci acum are vreo zece ani de surzenie. Cu toate că nu aude nimic, doamna Letiţia e fericită. De fapt, a fost fericită toată viaţa ei. Numele a ajutat-o. Tatăl, profesor de latină, i-a repetat fiicei toată viaţa că numele ei vine de la un cuvânt care înseamnă “fericit”, aşa că trebuie să fie la fel. Şi, după cum spuneam, doamna Letiţia s-a conformat.

Doamna Letiţia locuieşte singură, pentru că soţul a decedat în urmă cu câţiva ani ani, într-un incident ciudat, alunecând de la etajul şapte în timp ce ştergea geamurile înainte de Paşte. Bărbatul iubea să şteargă geamurile, nimeni nu putea pricepe de ce. Iar acum doamna Letiţia împarte apartamentul cu o mâţă grasă, care miroase urât. Toată lumea ştie că mâţa miroase îngrozitor, de ce să nu recunoaştem? Dacă te întâlneşti cu pisica pe palier, ar fi bine să-ţi ţii respiraţia. Însă pe doamna Letiţia nu o deranjează. Poate doamna Letiţia şi-a pierdut şi mirosul.  

În ultima vreme, locatarii din cartier au uitat de doamna Letiţia şi de surzenia ei, dar apoi ceva ieşit din comun s-a petrecut. În perioada în care oamenii încep să fac curăţenia de dinainte de curăţenia de Paşte, la geamul doamnei Letiţia a putut fi remarcat un bărbat aplecat periculos de mult. Vecinii au studiat problema cum au putut, care din blocul de vizavi, care de pe trotuarul de afară, dar oricum ai fi privit tot se vedea un domn care spăla geamul vecinei lor de la etajul şapte. Şi pentru că soţul doamnei Letiţia murise în timpul aceleiaşi acţiuni, cu toţii s-au întrebat cine putea fi actualul norocos.

Deşi unii pensionari din cartier au încercat să abordeze situaţia altfel şi chiar au pândit la ieşirea din bloc, nu au reuşit să-l identifice pe necunoscutul curajos care spălase geamurile doamnei Letiţia, fără să ştie poate ce soartă avusese predecesorul său. Aşa că unii vecini mai îndrăzneţi, dar şi convinşi că în felul acesta ar putea evita o potenţială catastrofă, întâlnindu-se cu doamna Letiţia în lift au decis să o abordeze. Au făcut-o, desigur, în timp ce se ţineau discret la nas, deoarece doamna Letiţia călătorea, evident, cu mâţa personală.

Degeaba au întrebat-o însă pe doamna Letiţia cine era seniorul îndrăzneţ care-i făcuse curăţenia de dinainte de curăţenia de Paşte, de unde venea, unde se dusese, avea să se întoarcă, urma să fie trecut la întreţinere sau, cine ştie, era chiar unul dintre vecini, degeaba au încercat în fel şi chip să scoată ceva orice de la doamna Letiţia legat de această problemă. Doamna Letiţia, în toată surzenia ei, a strigat că nu înţelege ce e întrebată, a dat din umeri, iar la finalul călătoriei spre parter s-a scuzat şi a strigat că se grăbeşte la farmacie, de unde vrea să cumpere un gel cu care te dai pe gene ca să se îndesească. În doar zece zile. Pisica adevărată a părăsit şi ea liftul, urmându-şi leneşă stăpâna şi lăsându-le cadou vecinilor ceva neaşteptat: cel mai mare pârţ pisicesc.

Citiţi AICI toate editorialele semnate de Lavinia Bălulescu

Pe Lavinia Bălulescu o găsiţi şi pe Ferma de gânduri.