DEZBATERE Programul teraselor din Centrul Vechi încinge spiritele. Adevărul vă propune o comparaţie cu modelul vienez

Primăria Capitalei a lansat în dezbatere publică un nou set de reguli destinate patronilor de terase din Centrul Istoric. Printre cele mai importante propuneri, este cea conform căreia majoritatea teraselor centrale să se închidă la ora 22.00, iar cele din interiorul Centrului Vechi să funcţioneze până la ora 24.00, iar în zilele de weekend programul să fie prelungit cu o oră. Modelul este preluat după cel vienez, la fel de strict.

Setul de reguli propuse spre dezbatere publică de edili ar urma să interzică organizarea de evenimente festive private, precum nunţile sau botezurile, în incinta teraselor din centrul Capitalei, iar concertele live ar urma să se termine până la ora 22.00. Totodată, Primăria vrea să limiteze perioada de funcţionare a acestora între 15 martie şi 15 noiembrie, proiectul fiind în dezbatere publică până în 25 ianuarie.

La două zile de la publicarea propunerii de regulament foarte multe voci critică intenţia Primăriei de a reduce programul de funcţionare a teraselor.

Mugur Mihăescu, patronul mai multor terase din Centrul Vechi şi reprezentantul Asociaţia Investitorilor din Centrul Vechi, spune că acest set de reguli propuse de Primărie ar compromite, în cea mai mare parte, investiţiile din ultimii ani. „ După ce am ridicat cifra de afaceri din Centrul Istoric de la 3 milioane de euro în 2009 la peste 150 de milioane de euro în 2012, o regulă care să închidă barurile la miezul nopţii ar fi catastrofală. Trebuie să fim realişti, majoritatea turiştilor străini vin aici pentru distracţia din Centrul Vechi şi pentru spiritul acestui loc”, spune acesta.

Primăria: reglementarea se referă la zonele rezidenţiale din Centrul Vechi

Arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a precizat că terasele din Centrul Vechi, respectiv din zona care nu este preponderent de locuit, unde sunt concentrate, de fapt, cele mai multe dintre acestea, vor rămâne deschise până la 24.00, iar în weekend până la 1.00.

Pătraşcu a explicat că, din punct de vedere urbanistic, Centrul Vechi al Municipiului Bucureşti înseamnă mai mult decât zona în care sunt concentrate cele mai multe terase şi cuprinde şi străzi ca Mihai Eminescu, Bulevardul Unirii sau Calea Moşilor, precum şi zona de lângă parcul Cişmigiu.

„În Centrul Vechi, aşa cum îl cunosc bucureştenii şi turiştii care vizitează Capitala, şi anume zona care nu este preponderent de locuit, respectiv zona în care sunt concentrate cele mai multe terase, municipalitatea vrea să instituie un regulament, nu atât pentru programul acestor agenţi economici, cât pentru a institui o unitate atât din punct de vedere al amplasării, al siguranţei, cât şi al modalităţii în care vor putea fi construite şi vor arăta aceste terase. În ceea ce priveşte orarul de funcţionare, în această zonă, terasele vor putea fi deschise în timpul săptămânii până la ora 24.00, iar în weekend până la ora 1.00, la fel ca în alte Capitale ale Europei“, a declarat arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.

„Terasagii“ se pregătesc de boicot

De asemenea, Municipalitatea vrea să elimine jardinierele şi mobilierul de plastic, iar florile artificiale ar urma să dispară definitiv din peisajul Centrului Vechi, urmând să fie înlocuite cu mobilier din lemn sau metal, de un singur fel, penmtru tot spaţiul terasei. În expunerea de motive, ataşată proiectului de hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), document semnat de edilul şef al Bucureştiului, Sorin Oprescu, se menţionează că setul de reguli are ca obiectiv protejarea arealului de patrimoniu şi a confortului locuitorilor din zonă.

Referitor la aceste reguli, Mihăescu spune că în mare parte sunt bune şi că ar urma să dea un aspect omogen zonei, însă insistă asupra faptului că limitarea timpului de funcţionare a acestor terase ar avea efecte nu numai asupra sumelor încasate, ci şi asupra brandului clădit în ultimii ani, în jurul Bucureştiului şi a ceea ce avem de oferit.

„Municipalitatea vrea o zonă istorică precum cea a Vienei sau a Pragăi, foarte bine, şi noi o vrem, dar din punct de vedere estetic şi a calităţii serviciilor. Spiritul oraşului trebuie să fie original şi pentru moment, asta e particularitatea Bucureştiului – lumea se distrează al naibii de bine aici, aşa cum este. Eu sper ca acea oră de închidere să fie o greşeală de redactare. Dacă trece, ne gândim serios să închidem toate terasele de 1 Mai sau de Zilele Bucureştiului”, a mai spus acesta.

Reacţii negative din partea bucureştenilor

Radu Mihăescu, managerul uneia dintre cele mai mari terase din Centrul Istoric al Bucureştiului spune că prevederile noului set de reguli propuse de Municipalitate nu ar afecta foarte tare afacerea pe care o administrează. „Noi oricum închidem la ora 1.00, iar în intervalul dintre ora 24.00 şi 01.00 comenzile nu sunt foarte importante. Referitor la intezicerea mobilierului şi a decoraţiunilor din plastic, consider că este o măsură binevenită, ar omogeniza puţin aspectul zonei.”

Reacţiile bucureştenilor vizavi de dezbaterea publică organizată de Primărie pe site-ul Municipalităţii, rezonează în cea mai mare parte cu cea a investitorilor din Centrul Istoric. Majoritatea celor care şi-au exprimat opinia sunt de părere că imaginea Centrului Vechi este clădită chiar pe libertatea petrecerilor de aici, care nu sunt constrânse de un interval orar. „Farmecul Centrului Istoric este tocmai programul de funcţionare al restaurantelor, care pe timpul verii au terasele deschise până dimineaţă. Străinii ,tinerii şi nu numai au locul lor unde se pot simţi bine şi nu cred că restricţionarea orelor este un lucru bun. Uniformizarea culorii mobilierului teraselor şi păstrarea unui spatiu pietonal este ok . Zona Centrului Istoric a crescut an de an în popularitate tocmai datorită diversităţilor teraselor şi restaurantelor şi cred că un regulament prea strict nu este oportun”, a comentat userul Dana, în cadrul dezbaterii online.

Operatorii de turism: „Măsura ar falimenta Centrul Istoric“

Anul trecut, în luna noiembrie, Federaţia Operatorilor din Turism din România a lansat un program de promovare a Capitalei drept „o destinaţie pentru iubitorii de distracţie în cluburi, dar şi pentru obiectivele culturale, construit în jurul un brand propriu”. Astfel, pasionaţii de city-break-uri din ţări precum Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Spania, Ungaria şi Polonia pot opda în acest moment pentru un sejur de câteva zile în Bucureşti.

“Setul acesta de reguli ar da peste mână bugetului local şi al celui naţional pentru că aici se produc sume de bani colosale. Săptămânal, sunt 50.000 de turişti în Centrul Vechi care lasă sume importante în cele aproximativ 200 de restaurant şi baruri sau în hotelurile din zona Centrului Istoric”, susţine Dan Matei Agathon, preşedintele Federaţiei Operatorilor din Turism.

Alte prevederi ale noului set de reguli pe care propietarii de terase sezoniere în Centrul Vechi al Capitalei ar trebui să le respecte:

• Este interzisă construirea platformelor şi a folosirii covoarelor din materiale plastice
• Toate umbrelele ar trebui să se încadreze în cromatica alb - beige
• Se vor folosi doar seturi identice de mobilier pentru decorarea unei terase
• Se vor folosi doar piese de mobilier cu structuri de lemn sau metal, în concordanţă cu arhitectura clădirii, iar mobilierul din plastic sau cel pliant va fi interzis
• Va fi permisă doar publicitatea în nume propriu sau pentru firma contractată de agentul economic pentru amenajarea terasei, cu respectarea paletei cromatice
• Spectacolele live se vor termina până la ora 22.00
• Nunţile, botezurile şi alte astfel de evenimente nu pot fi organizate pe terase
• Este interzisă amplasarea automatelor de vânzare, a instalaţiilor frigorifice, de preparare a produselor sau spălare a veselei, standurile sau vitrinele de prezentare a produselor şi aparatura de tip TV, plasmă, LCD, LED, video-proiectoare, inclusiv alimentarea cu energie electrică a acestora
• Este interzisă prepararea oricăror produse alimentare în aer liber, excepţie făcând doarcele amenajate în cadrul unor festivaluri sau alte manifestări culturale
• Propietarii de terase sezoniere sunt obligaţi să dezafecteze amplasamentul în cazul unor lucrări administrative de infrastructură
• Nerespectarea prevederilor regulamentului va constitui contravenţie, amenzile fiind cele din actele normative în vigoare sau între 1.000 şi 3.000 de lei.

Cât te costă să deschizi o terasă în Centrul Vechi

Zona istorică a Bucureştiului este cea mai scumpă, când vine vorba de chirii. Aici, un metru pătrat se închiriează lunar cu sume cuprinse între 60 şi 80 de euro pentru metru pătrat. În funcţie de spaţiu disponibil şi de ideea de design a barului, cumulate cu toate taxele care trebuiesc plătite pentru o astfel de afacere, o terasă deschisă în Centrul Vechi poate demara cu un buget de 35 -50 de mii de euro şi necesită un fond minim de 5.000 de euro, lunar.

Modelul vienez

Setul de reguli propus de Primăria Capitalei se aliniază, de fapt, la reglementările legale privind liniştea şi ordinea publică. Modelul, însă este preluat de la capitala austriacă.

În Viena, terasele sezoniere au voie să fie deschise în perioada 1 martie-15 noiembrie. Până cel târziu la 15 noiembrie, întreg amplasamentul terasei trebuie ridicat de pe spaţiul public.

În mod tradiţional o deschidere oficială a sezonului teraselor are loc în luna martie, la una dintre terasele vieneze, în prezenţa primarului Vienei, Michael Häupl, şi a preşedintei Camerei Economice Vieneze, Brigitte Jank. În 2012, de exemplu, aceasta deschidere oficială a avut loc pe 14 martie.

Pentru a primi autorizaţia de la administraţia locală tesaresele sezoniere trebuie să respectecâteva reguli: mobilierul trebuie să fie realizat din materiale de bună calitate. Culoarea şi materialul mobilierului trebuie să fie în armonie cu imaginea şi arhitectura locului şi, în acelaşi timp, să exprime caracterul localului. Umbrelele trebuie să aibă o culoare decentă, iar reclamele – atâta timp cât nu sunt pentru propria firma - nu trebuie să fie dominante pe umbrelele de soare. Accesoriile precum panourile cu preţuri sau vitrinele cu meniuri trebuie integrate în mobilierul existent. Drept plante decorative pot fi folosite plante mici, spre exemplu proprietarii teraselor nu au voie să se foloseasca tuia, deoarece aceasta prezintă riscuri de rănire şi de murdărire. Servirea băuturilor şi a mâncării se face fără să se folosească instalaţii tehnice pe terasă (spre exmplu instalaţii frigorifice).

Platforme pot fi ridicate numai pentru a realiza o nivelare a terenului, în cazul în care strada este în pantă sau dacă terasa este lipita de trotuar. Înălţimea podestului nu are voie să depăşească 18 centimetri.

Reguli extrem de stricte există şi cu privire la modul în care trebuie amplasate terasele. Pietonilor trebuie să le rămână la dispoziţie un spaţiu de minim doi metri. În cazul în care terasele sunt lipite de local, panourile care despart terasa de restul spaţiului public trebuie să fie de 70-100 de centimetri, respectiv de înălţimea meselor. În cazul în care se află pe marginea străzii, elementele despărţitoare trebuie să fie de 100 de centimetri, iar distanţa faţă de marginea carosabilului trebuie să fie de 60-100 de centimetri.

Conform Camerei Economice Vieneze (Wirtschaftskammer Wien) terasele pot fi deschise între orele 8.00 şi 23.00, iar dacă se afla în curţi interioare, între 9.00 şi 22.00. Restaurantele şi cafenelele din Viena au însă voie să fie deschise între orele 6.00 dimineaţa şi 2 noaptea.

În 2011 şi în 2012, în toată Viena au fost deschise aproximativ 1.800 de terase  şi 600 de grădini. Diferenţa între ele este că terasele se află pe spaţiul public.