De ce fac corporatiştii voluntariat? Află aici de ce angajaţii marilor companii ies la muncă patriotică de bunăvoie

Reprezentanţii corporaţiilor din Capitală sunt din ce în ce mai dispuse să-şi lase angajaţii să se implice în campanii de voluntariat, acestea oferindu-le abilităţile pe care în mod normal le-ar dobândi prin traininguri. Politicile de responsabilitate socială în marile companii, deşi la început de drum, antrenează din ce în ce mai mulţi angajaţi care vor să dea din timpul lor unei cauze nobile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cum să susţină o cauză, să vorbească în public fără probleme, să fie mai bine organizaţi şi să socializeze mult mai bine. Toate aceste abilităţi pe care marile companii sunt dispuse să arunce bani buni sunt acum dobândite de angajaţii lor prin voluntariat, o tendinţă din ce în ce mai întâlnită în corporaţii. La plantat copaci, la construit case pentru sinistraţi ori în faţa claselor de elevi, învăţându-i să respecte mediul, oriunde şi-ar trimite angajaţii, companiile pot să jure că aceştia se întorc la birou mai bine pregătiţi. E o situaţie din care câştigă toată lumea, compania angajaţi mai bine instruiţi şi o imagine mai bună, iar angajaţii au o modalitate plăcută de a socializa şi de a-şi petrece timpul liber. Nu este deloc de lepădat câştigul spiritual pentru voluntar. Pentru că angajaţii care se implică în activităţi comunitare se jură că o fac nu ca să câştige clemenţa şefului, cum spun gurile rele, ci pentru a oferi ceva celor din jur.

Cu toate că e greu să-ţi închipui că cineva care pierde şi zece ore pe zi la birou, este dispus să-şi sacrifice şi weekendurile pentru activităţi de voluntariat, sute din angajaţii Petrom fac asta. Claudia Jianu este expert raportare de mediu în cadrul companiei şi în timpul liber, voluntar cu acte în regulă. Este deja trecut de şase după-amiaza şi nu şi-a terminat încă treaba. Mereu se găseşte ceva de făcut, aşa că îi prinde bine „să mai iasă la voluntariat”. Şi nu-i greu să ţi-o imaginezi că a lăsat astă-primăvară cămăşile şi pantalonii office, şi-a luat cizme de cauciuc şi salopetă şi s-a pus pe plantat puieţi.

De bunăvoie şi nesilită de Petrom

Spune cu mâna pe inimă că nu a rugat-o nimeni să se implice în activităţile suplimentare ale companiei, aceasta având antecedente în trecut.  „Am şi coordonat acţiuni de voluntariat pentru tineri şi în special pentru elevi de şcoală generală, printr-o activitate a mea anterioară, fiindcă am fost manager de proiect într-o organizaţie neguvernamentală de protecţia mediului şi ca atare, m-a atras întotdeauna pentru că eu consider că şi răsplata sufletească e destul de importantă”, spune tânăra. Cu toate că firma în care lucrează este dispusă să o lase şi în timpul săptămânii, pe banii lor, la activităţi de voluntariat, aceasta preferă să-şi dedice sfârşiturile de săptămână pentru plantat pomi sau instruit elevi într-ale mediului. I s-a întâmplat să dedice şi opt zile pe lună pentru voluntariat, asta când nu merge să joace tenis sau la o cafea cu prietenii, o altă activitate care îi place. Şi peste toate, voluntariatul i-a dezvoltat mult puterea de convingere. „Am o capacitate destul de mare de a convinge oamenii să se alăture unei cauze. Dacă eu cred în ea, vin şi ei”, mai spune tânăra.

Dacă atunci când au început să dezvolte programe de voluntariat în domeniul mediului, în urmă cu patru ani, compania Petrom abia aduna câteva zeci de oameni, acum adună sute la o primă strigare. „A fost un efect care s-a propagat în companie prin simplul fapt că ei au trăit nişte momente extraordinare şi au văzut că pot participa la o acţiune cu oameni pe care nu îi cunosc şi a crescut sentimentul apartenenţei la o companie care se implică. Am mizat mult pe asta pentru că eu cred că voluntariatul are exact acest rol, de a uni, de a dezvolta sentimentul de apartenenţă la compania ta, de a dezvolta abilităţile oamenilor şi de teambuilding”, explică Mona Nicolici, CSR communication manager la Petrom.

Iar următorul pas al companiei este de a le permite angajaţilor să se afilieze unui proiect de voluntariat de la orice ONG îşi doresc ei unde să poată lucra şi în timpul programului de la serviciu. De altfel, voluntariatul poate fi lesne trecut în CV, potrivit acesteia. „Tu ai alege un om căruia nu-i pasă de nimic din jur să lucreze pentru tine în companie? Eu nu l-aş alege. Sunt oameni care-şi dezvoltă nişte abilităţi, şi asta este un lucru bun şi pentru companie, şi pentru individ. Îţi descoperi făcând voluntariat o serie de abilităţi de care nu ştiai”, mai explică aceasta.

Luni de zile pe şantier pe banii Vodafone

Cu voluntari din corporaţii lucrează în mare parte şi Habitat for Humanity, organizaţie de renume ce construieşte case în toată lumea pentru grupurile dezavantajate. Şi de la an la an sunt surprinşi plăcut să vadă că tot mai multe corporaţii îşi împrumută angajaţii şi pe din ce în ce mai multă vreme. Compania Vodafone şi-a lăsat, pe banii săi, o angajată foarte pasionată de voluntariat, să lucreze pe şantierele Habitat timp de patru luni. „Compania a fost de acord să-şi «împrumute» angajatul pentru a ajuta Habitat for Humanity România să beneficieze de cunoştinţele şi aptitudinile acestuia”, explică Iulia Badea, Corporate Relations Manager la Habitat for Humanity România.
Fie că este o politică a companiei-mamă din afară, fie că este o iniţiativă proprie, companiile româneşti lasă şi până la 12 zile pe an la dispoziţia angajaţilor, pentru voluntariat, cât mai bine de jumătate din concediu. “Un alt element pozitiv pentru o companie este oportunitatea de teambuilding pe care o poate fructifica dintr-o experienţă de voluntariat: lucru în echipă, flexibilitatea, abilităţi emoţionale şi morale”, mai explică Iulia Badea. De altfel, pentru Habitat for Humanity este mai mult decât potrivit să lucreze cu corporatişti, atâta vreme cât aceştia nu plătesc cazarea sau masa celor care muncesc pe şantierele lor. Astfel, orice ajutor din partea companiilor este binevenit. Iar cei care petrec ore întregi în faţa calculatoarelor sunt mult mai dispuşi să lase tastatura pentru lopată şi să iasă din birou din când în când.
“În cazul unui program de succes, problema nu este în atragerea voluntarilor, ci dimpotrivă, în crearea unei reguli de selectare a acestora, de exemplu primul venit, primulservit”, mai spune reprezentanta Habitat, organizaţie care anul trecut a adunat pe şantiere aproape o mie de voluntari români, majoritatea din corporaţii.
Investesc destul de mult în programe de responsabilitate socială, cum este cea de voluntariat, şi companii precum Orange, Raiffeisen Bank, Dona, Henkel, Porsche România sau Romstal.



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările