De la blocurile gri, la balcoane vişinii: reabilitarea termică a transformat clădirile din Capitală în sorcove
0Reabilitarea blocurilor construite în perioada comunistă a schimbat radical faţa unor bulevarde mari precum Nicolae Titulescu, Ion Mihalache, Calea Moşilor sau Ştefan cel Mare. Zeci de clădiri au alură de sorcovă, iar coloritul unora a devenit motiv de dispută atât în rândul arhitecţilor, cât şi al cetăţenilor.
Pe bulevardul Ion Mihalache, de exemplu, nuanţe de mov şi verde surprind pe trecători. Nici în imediata apropiere, pe Şoseaua Nicolae Titulescu coloritul blocurilor nu este cu mult diferit.
În prima faza reabilitarea s-a făcut fie de primării, fie printr-o colaborare între primărie şi asociaţiile de bloc, ca recent să fie exclus procentajul pe care trebuia să-l plătească locatarii.
În prezent orice asociaţie de locatari poate depune un dosar în care cere reabilitarea termică. Apoi, se face auditul termic al blocului, iar o comisie a Primăriei de Sector decide dacă este cazul sau nu ca imobilul să intre în programul de reabilitare. Dacă este aprobată cererea, administraţia locală semnează un contract cu proprietarii, se face studiul de fezabilitate, iar proiectul ajunge la consiliul local, urmând ca aleşii locali să bugeteze investiţia.
Locatarii, mulţumiţi de economie
Unul din locuitorii blocului de lângă Primăria Sectorului 1, se declară mulţumit de lucrările de reabilitare „întreţinerea mi-a venit cu aproape un sfert mai puţin decât anul trecut în perioadă similară. E adevărat că nu am reuşit să cădem de-acord asupra culorii, mie unul nu-mi place movul ăsta şters", explică bărbatul care locuieşte pe Şoseaua Nicolae Titulescu.
Administratorului unui imobil de pe Bulevardul Mihalache, Ion Popa, este mulţumit şi el de economisirea pe care o aduce izolaţia termică. Bătrânul recunoaşte, însă, că decizia asupra coloritului aparţine Primăriei. Proiectanţii optează pentru o culoare, care să fie însă, în ton cu planul urbanistic din zonă, iar asociaţia de locatari trebuie să cadă, într-o majoritate de peste 50%, de-acord cu ea.
Administratorul blocului de lângă, ne explică cum reabilitarea a dus la economii de până la 30%. „Noi am stat aproape toată luna decembrie cu caloriferele închise, singura sursă de încălzire fiind ţevile comune, cu apă caldă. Ne lipsesc repartitoarele, făceam şi mai multă economie", explică doamna Nădrăgea în timp ce calcula cheltuielile pe luna decembrie.
Cele mai stridente culori folosite de edilii de sector au fost probabil cele din Sectorul 5. Cu câţiva ani în urmă, toată lumea s-a arătat oripilată când a văzut cum a considerat primarul Vanghelie că trebuie decorate blocurile din cartierul Rahova în roşu, albastru, galben şi verde.
Sorcova - vina locatarilor sau a Primarului
Arhitectul-şef al Sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu a declarat pentru reporterii „Adevărul" că reprezentanţii primăriilor au voie să intervină în alegerea coloritului blocurilor reabilitate. „Potrivit legii, culoarea blocurilor poate fi impus de primărie. Dar, în sectorul administrat de noi, avem o gamă unitară de culori pentru imobile reabilitate termic", explică arhitectul. Pe de altă parte, pe strada Constantin Brâncuşi un bloc colorat în trei nuanţe diferite de verde atrage atenţia orcărui trecător.
Clădirile din Sectorul 2 nu sunt foarte diferite de cele din sectoarele vecine. Blocurile de pe bulevardele mari - Calea Moşilor, Ştefan cel Mare şi Colentina - au fost decorate în roşu, portocaliu, roz, verde şi mov.
Culorile stridente sunt de cele mai multe ori acceptate de majoritatea locuitorilor. Dar reprezentanţii administraţiei de sector au ultimul cuvânt. Chiar dacă proprietarii vor o anumită culoare, pentru a executa lucrarile de reabilitare termică, fiecare Asociaţie are nevoie de autorizaţie de construire, în care este specificată şi culoarea cu care va fi vopsit imobilul. Primaria şi arhitectul şef semnează autorizaţia de construire, deci, implicit, îşi dau girul pentru aceasta.
Plătim mai puţin, dar nu se vede fără subvenţie
Bucureştenii care locuiesc în blocuri reabilitate termic economisesc în fiecare lună din anotimpul rece, dar şi în cel cald, chiar şi până la 40% din suma pe care ar fi plătit-o dacă ar fi stat într-un imobil neizolat. Acest lucru se întâmplă chiar şi fără subvenţiile de la bugetul de stat, de care beneficiau locatarii, care au fost eliminate în vara lui 2011.
Reabilitarea termică, economii pentru buzunar
Înlăturarea acestor facilităţi a crescut nota de plată pentru facturile de căldură mai mult decât dublu. Astfel, un locuitor al unui bloc neizolat termic plătea înainte de excluderea subvenţiilor mai puţin de 100 de lei, iar acum factura ajunge să coste aproximativ 230 de lei pentru un apartament cu două camere.
Însă, preţul căldurii se reduce considerabil când vine vorba de un imobil care este izolat termic. Practic, factura pentru un apartament cu trei camere dintr-un astfel de bloc, ajunge să coste aproximativ 190 de lei în prezent, în condiţiile în care pentru acelaşi apartament, dar situat într-un bloc neizolat, întreţinerea depăşeşte 250 de lei.
Facturi duble în 2011
Cu toate acestea, costurile sunt dublate faţă anul 2010, când pentru o astfel de locuinţă cu trei camere, factura costa 100 de lei, ceea ce reprezintă o creştere procentuală de aproximativ 87%. De asemenea, întreţinerea în 2010 pentru un apartament cu patru camere ajungea la aproximativ 130 de lei, în condiţiile în care, în decembrie 2011 a costat 240 de lei.
Investiţia în reabilitarea unui imobil îşi dovedeşte rentabilitatea odată cu sosirea anotimpului rece, atunci când pereţii unui bloc izolat termic au până la 8 grade Celsius, iar într-unul neizolat, se înregistrează 2-3 grade Celsius. Însă, primăriile de sector nu dispun de suficiente fonduri pentru a extinde aceste lucrări şi aşteaptă bani de la Uniunea Europeană, pe care statul încearcă să-i obţină. Potrivit estimărilor, aceste fonduri ar putea fi obţinute abia în anul 2014.
Se încarcă comentariile...
